Dumnezeul celei de-a doua șanse

Devoțional de seară

De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. – Romani 8:28

Stând în patul de spital, nu îmi venea să cred cuvintele pe care tocmai le auzisem: ,Aţi suferit un infarct.” Nu au fost semne vizibile. Nu aveam hipertensiune. Colesterolul era puţin mare, dar nu luam medicamente pentru inimă. Credeam că totul este bine. Apoi s-a întâmplat. Tocmai mă pregăteam să fac ceva pentru mama, când am simţit o durere puternică în piept. Tensiune. Încordare. Disconfort la gât şi umeri. Mi-am măsurat tensiunea arterială. Aparatul spunea 200/103. Atunci mi-am zis: „Nu e de bine. Eu nu am tensiunea mare de obicei.” Am stat câteva minute, după care am măsurat-o din nou la cealaltă mână. De data asta era 200/95. „Ceva nu este în regulă”, am spus eu. L-am anunţat pe soţul meu, care repara ceva la camionetă: „Cred că fac infarct.”

A lăsat totul şi am mers la spital. Desigur, totul era nou pentru noi. Lăudat fie Domnul, mi-am amintit să mă rog. I-am spus: Nu vreau să mor. Dar dacă aceasta este voia Ta, atunci aceasta să fie şi voia mea. Pe tot drumul către spital nu mi-a fost teamă şi nici nu m-am panicat. Doar m-am rugat, mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru binecuvântările Sale bogate şi cerându-I iertare pentru păcatele mele.

După mai multe teste şi consultaţii, am fost diagnosticată cu infarct miocardic. Personalul de la urgenţe m-a transportat la cel mai apropiat spital pentru boli cardiovasculare, unde am fost programată pentru o cateterizare cardiacă. Nu s-au descoperit blocaje pe artere şi nici leziuni la nivelul inimii. „Lăudat fie Domnul!” am spus eu. Apoi doctorul ne-a spus: „Orice s-a întâmplat, a dispărut. Poate a fost doar un spasm. Puteţi pleca, sunteţi foarte sănătoasă.”

Care a fost scopul acelui infarct? Romani 8:28 spune: „Ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.” Poate acel infarct a fost doar un semnal de alarmă, ca să încep să îmi revizuiesc priorităţile, responsabilităţile şi să încetinesc ritmul. Un lucru ştiu: Dumnezeu a permis să se întâmple cu un motiv.

Îmi amintesc că eram la spital vineri seara, când peste tot în jur era linişte. Am meditat la modul în care Dumnezeu m-a dus în acel loc liniştit să îmi vorbească despre rugăciune şi despre cât de importantă era ea în călătoria mea de fiecare zi. Poate că acela a fost scopul infarctului.

Mântuitorul nostru iubitor ne linişteşte uneori pentru a putea medita la dragostea Sa pentru noi.


Syvia Giles Bennett

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit