Devoțional zilnic

El aude

Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. – Filipeni 4:6

Când fiica noastră Helen a mers să dea examenul pentru permis, o prietenă de-a ei a trebuit să o ducă la Glen Burnie, Maryland. Când au ajuns acolo, cea care avea permis de conducere şi-a dat seama că îşi uitase portofelul acasă şi nu avea la ea niciun act care să dovedească unde locuia, lucru pe care îl cereau examinatorii.

Noi obişnuim ca, ori de câte ori copiii noştri urmează să facă ceva, mare sau mic, să ne rugăm pentru ei. Aşa că l-am chemat pe soţul meu, ne-am rugat şi apoi m-am îndreptat spre un seminar la care participam în acea zi, încredinţată că Dumnezeu va face restul.

În timp ce Helen se gândea ce să facă, s-a apropiat de ea un domn şi a întrebat-o de unde era. Ea a răspuns că din Ghana. Când Helen i-a spus câteva cuvinte într-un dialect din Ghana, cuvinte pe care le învăţase de la o prietenă, bărbatul a început să discute cu ea. El a întrebat-o dacă era acolo pentru a da examenul auto. Când fiica noastră i-a povestit îngrijorată problema ei, acel domn necunoscut s-a oferit să o ajute, aşa că a reuşit să obţină permisul în acea zi. Când Helen i-a mulţumit, bărbatul L-a lăudat pe Dumnezeu pentru că îl pusese la locul potrivit. Un răspuns la rugăciune!

În perioada în care o altă fiică a noastră, Maggie, preda engleza la o universitate creştină din Mexic, aceasta a trebuit să se întoarcă în Statele Unite pentru un interviu. În drumul de întoarcere spre Mexic, a pierdut avionul şi a trebuit să aştepte o altă cursă mai târzie. Eram îngrijoraţi de frământările sociale din ţară la acea vreme, iar şcoala era destul de departe de oraş. Am îngenuncheat şi I-am cerut Domnului să găsească o cale mai bună pentru ea. Apoi am încurajat-o să meargă la un hotel de lângă aeroport în acea noapte. Fata noastră curajoasă şi aventurieră a ajuns în Mexic. A întrebat un ofiţer de poliţie cum să ajungă în campus. Maggie a urcat în autobuzul pe care i l-a sugerat poliţistul şi a ajuns la cea mai importantă staţie de autobuz din oraş. Staţia era lângă o piaţă deschisă, unde erau foarte mulţi oameni. Maggie era cam derutată. Atunci, de nicăieri, Dumnezeu a trimis un om bun, care a întrebat-o unde voia să meargă. Ea i-a spus, iar domnul acela i-a luat bagajul, i-a spus să o urmeze şi i-a cumpărat bilet, după ce ea i-a dat banii. I-a dus bagajul la autobuz şi i-a spus unde să coboare, chiar în apropiere de campus. Un alt răspuns la rugăciune!

Astăzi, Dumnezeu aşteaptă să audă rugăciunile noastre şi să le răspundă. El ne spune: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu” (vezi Filipeni 4:6)!


Judith M. Mwansa