El ține cont de detalii

Devoțional femei 8 ianuarie 2018

Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. – Psalmii 37:4

Doamne, iar trebuie să ne mutăm. Nu îţi cer o casă mare, dar vreau totuşi să-Ţi cer o favoare. Ştii, despre locul în care o să ne mutăm… se poate, te rog, să fie un apartament sau o casă pe o stradă care are nume de floare? Mi-ar plăcea foarte mult!”

Pe de altă parte, soţul meu se ruga: „Doamne, trebuie să ne mutăm de aici. Chiria în zona asta se măreşte în disperare. Tată, tu ştii suma maximă pe care o putem da pe chirie, aşa că, Te rog, ajută-ne să găsim locuinţa adecvată exact la preţul ăsta.” Ne-am rugat în numele lui Isus.

O săptămână mai târziu, în cadrul unei întâlniri pentru femei, participantele s-au rugat şi ele ca Dumnezeu să ajute familia noastră să găsească o nouă locuinţă. După câteva zile, coordonatoarea Departamentului Misiunea Femeii l-a sunat pe soţul meu şi i-a spus că ea şi soţul ei ar vrea să ne închirieze casa lor. Ne-am uitat pe internet cum arată casa și – uau! – era imensă. Văzusem case mai mici decât aceasta la nişte preţuri mult mai mari decât ne permiteam. Totuşi, din politeţe, am căzut de acord să mergem şi să vedem casa.

Doamna ne-a întâmpinat şi a început să ne prezinte casa aceea mare şi frumoasă. Ştiind că nu ne permiteam să locuim acolo (chiar dacă vedeam avantajele), turul a fost un adevărat chin pentru noi. La final, ne-am aşezat cu toţii în sufragerie, iar soţul meu a pus întrebarea capitală: cât era chiria pentru casă. Fără ezitare, doamna a rostit exact suma în legătură cu care se rugase soţul meu că ar fi o chirie rezonabilă pentru noi. Cei doi soţi nu cereau niciun cent mai mult sau mai puţin. Dumnezeu trebuie să fi zâmbit văzându-ne expresia de pe faţă.

– Vreţi să vă rugaţi cu privire la acest lucru? a întrebat doamna.

– Sora noastră de credinţă, i s-a adresat soţul meu, ne-am rugat deja. Luăm casa!

Ulterior am aflat că şi ea se rugase – ca să le acceptăm oferta.

Ne-am luat la revedere, am urcat în maşină, ne-am îndepărtat un pic, apoi ne-am oprit pur şi simplu să-I aducem laudă lui Dumnezeu. Am strigat. Am râs. Am plâns cu un sentiment de uşurare şi uimire că Dumnezeu ne dăduse o casă frumoasă la preţul care trebuia – şi pe bulevardul Magnolia.

Nu ezita să Îi spui lui Dumnezeu tot ce ai pe inimă. El ţine cont de detalii!

Sayuri Ruiz Rodriguez

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro