Românii din Marea Britanie au „o etică a muncii de top”
Ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, a afirmat că românii care muncesc în Regat sunt „foarte preţuiţi”, fie că este vorba despre muncitori necalificaţi, fie de profesori și studenţi. „Muncitorii români au o etică a muncii de top, iar calitatea muncii este pe măsură. Suntem fericiţi că s-au înscris atât de mulţi pentru statutul de settled sau pre-settled”, a spus Noble într-un interviu. În jur de 189.000 de români și-au depus actele pentru a rămâne în Regat după Brexit.
Marea Britanie va introduce după Brexit un sistem de imigraţie pe bază de puncte, confom unui plan elaborat de ministrul de interne, Priti Patel, „un sistem care să funcţioneze în interesul Marii Britanii”, prin atragerea „celor mai inteligenţi”, a „oamenilor de ştiinţă”, a „academicienilor”.
Ucraina: acord între guvern și separatiștii pro-ruși
Guvernul ucrainean şi separatiştii pro-ruşi din estul ţării au semnat marţi, la Minsk, un acord care deschide calea unor viitoare negocieri. Acordul vizează un statut special pentru regiunile Doneţk şi Lugansk din Donbas şi posibilitatea organizării de alegeri. Preşedintele Zelenski susţine însă că nu pot fi organizate alegeri democratice atâta timp cât pe teritoriul acestor regiuni se găsesc militari. Zelenski a afirmat că, în prezent, nu există impedimente pentru organizarea unui summit la care să participe Rusia, Franţa şi Germania, urmând ca data la care acesta va avea loc să fie anunţată în curând.
Zeci de morţi din cauza inundaţiilor din India
Cel puţin 139 de persoane au murit din cauza inundaţiilor din ultimele zile din statele Bihar şi Uttar Pradesh, din nordul Indiei. Sezonul musonic din India, care începe în iunie, de obicei se retrage până la începutul lunii septembrie, dar ploile abundente au continuat în unele părţi ale ţării în acest an, provocând inundaţii. Actualul sezon musonic a fost cel mai ploios din 1994 încoace, iar anul acesta s-a prelungit mai mult decât de obicei.
Xi Jinping: „Nicio forţă nu poate opri ascensiunea Chinei”
Preşedintele Xi Jinping a declarat marţi, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la instalarea regimului comunist la Beijing, că nicio forţă nu poate opri ascensiunea Chinei şi a îndemnat la „unificarea completă” a ţării. „Astăzi, o Chină socialistă stă în estul lumii şi nu există nicio forţă care să poată clătina fundaţia marii noastre naţiuni”, a declarat Xi cu ocazia ceremoniilor de la Beijing. Liderul de la Beijing a menţionat şi situaţia din Hong Kong, îndemnând la stabilitate. La câteva ore după discurs, un manifestant a fost împuşcat de poliţie la Hong Kong, fiind pentru prima dată de la izbucnirea manifestaţiilor când un demonstrant este împuşcat cu muniţie de război.
Președintele și Parlamentul din Peru s-au suspendat reciproc
Situaţia politică din Peru este incertă, după ce preşedintele ţării, Martin Vizcarra, şi Parlamentul peruan s-au suspendat reciproc. Drept reacţie, Congresul, dominat de opoziţie, a votat suspendarea preşedintelui, acuzându-l de „incapacitate morală”. Această criză politică internă reprezintă apogeul unei dispute politice asupra modului de numire a judecătorilor de la Tribunalul constituţional. Instituţia, cea mai înaltă instanţă de judecată peruană, gestionează în prezent cererea de eliberare din arest a liderului opoziţiei, Keiko Fujimori, fiica fostului preşedinte Alberto Fujimori, condamnată într-un caz de corupţie.
Rouhani: „Comunitatea internaţională să contracareze atitudinea ostilă a administraţiei Trump”
Comunitatea internaţională trebuie să contracareze atitudinea ostilă a administraţiei Trump, a declarat marţi preşedintele Iranului, Hassan Rouhani. „Comunitatea internaţională trebuie să confrunte abordarea ostilă şi unilaterală a Americii, prin decizii clare şi acţiuni eficiente”, a spus Rouhani.
Un tribunal din Iran l-a condamnat pe fratele preşedintelui Hassan Rouhani, Hossein Fereydoun, la cinci ani de închisoare. Fereydoun, frate şi consilier special al lui Rouhani, a fost reţinut în iulie 2017 după ce a fost citat în mai multe afaceri de corupţie, justiţia anunţând atunci că este acuzat de „delicte financiare”. A fost eliberat a doua zi în urma achitării unei cauţiuni de mai multe milioane de dolari.
Protest al refugiaţilor din Lesbos
Imigranţii, în majoritate originari din Siria, Afganistan şi Irak, care trăiesc în tabăra de refugiaţi Moria, situată pe insula grecească Lesbos, au organizat, marţi, o manifestaţie de protest faţă de condiţiile necorespunzătoare în care sunt găzduiţi, la o zi după incendiul care a provocat moartea a două persoane. În tabăra Moria, trăiesc peste 12.000 de persoane, un număr de patru ori mai mare decât capacitatea acesteia.
Coreea de Nord a lansat o nouă rachetă
Coreea de Nord a lansat astăzi dimineaţă un nou proiectil, conform informaţiilor furnizate de armata sud-coreeană şi de garda de coastă japoneză, la o zi după ce Phenianul anunţase pentru sfârşitul săptămânii organizarea de negocieri la nivelul grupurilor de lucru cu SUA. Aceasta este cea de-a noua lansare realizată de Phenian după ultima întrevedere dintre preşedintele Donald Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong-unm în luna iunie. Premierul Japoniei a condamnat puternic lansarea, afirmând că reprezintă o încălcare a rezoluţiilor ONU.
Zuckerberg, pregătit să dea în judecată guvernul american
Apelurile din ce în ce mai presante privind „spargerea” Facebook reprezintă o ameninţare „existenţială” pentru companie, potrivit patronului său, Mark Zuckerberg, care se declară pregătit „să meargă la luptă” şi „să dea în judecată statul” pentru a evita un astfel de scenariu. „Nu vreau să generez un proces major împotriva propriului nostru guvern. Dar, până la urmă, dacă cineva încearcă să te ameninţe din punct de vedere existenţial, mergi la luptă şi te baţi”, a subliniat Zuckerberg. Giganţii tehnologici precum Facebook şi Google sunt vizaţi de mai multe anchete pentru practici anticoncurenţiale, lansate de unele state americane, şi sunt, de asemenea, în vizorul autorităţilor europene.
Zeci de mii de evrei sefarzi au cerut cetăţenia spaniolă în ultimii patru ani
Peste 130.000 de urmaşi ai evreilor sefarzi expulzaţi în masă din Spania în 1492 au cerut cetăţenia spaniolă în ultimii patru ani, a anunţat marţi Ministerul Justiţiei de la Madrid, la câteva ore după expirarea termenului pentru depunerea formularelor. Aproximativ jumătate dintre cele 132.226 de formulare au fost depuse numai în ultima lună, în contextul apropierii termenului limită. Majoritatea au provenit din Mexic, Columbia şi Venezuela. În ultimii patru ani, Spania le-a permis sefarzilor străini să ceară să devină cetăţeni spanioli fără a renunţa la actuala cetăţenie.