Examen de nivel universitar, susţinut la 9 ani de un băiat japonez

Shogo Ando, un băiat din provincia Hyogo din vestul Japoniei a trecut cu succes un examen de matematică la nivel universitar, a anunţat Institutul de Certificare în Matematică din Japonia.

Elev la școala elementară din Nishinomiya, Shogo Ando a trecut nivelul 1 al testului matematic Suken, organizat în octombrie de Institutul de Certificare în Matematică. Ando a depășit recordul precedent, stabilit de Hiroto Takahashi, care a reușit să treacă testul la 11 ani. Testul are 14 niveluri, variind ca dificultate, de la nivelul preșcolar până la cel universitar, peste 350.000 de persoane trecând testul în fiecare an, potrivit site-ului web al instituţiei.

Ando a început să studieze pentru acest test de la vârsta de 7 ani. „Vreau să-mi folosesc cunoștinţele de matematică și să contribui la binele societăţii prin cercetări cum sunt cele împotriva încălzirii globale”, a declarat băiatul.

Japonia este pe locul șase în clasamentul abilităţilor matematice ale elevilor, potrivit ultimului studiu PISA (Programme for International Student Assesment). În 2016, Japonia ocupa primul loc în topul mondial al calităţii învăţământului, potrivit Raportului Global asupra Competitivităţii. În Japonia, elevii urmează 6 ani de școală primară, 3 ani de școală secundară inferioară și 3 ani de liceu (98% dintre elevi urmează și studiile liceale, deși liceul nu este obligatoriu aici), ţara fiind una dintre cele mai performante în ce privește alfabetizarea, știinţele și matematica, din cadrul statelor membre OCDE.

Învăţământul japonez se află pe locurile de frunte ale clasamentului mondial timp de decenii. Sistemul de învăţământ are o latură practică pregnantă, iar rata analfabetismului este aproape inexistentă. În timp ce în multe ţări, inclusiv în Statele Unite ale Americii, calitatea educaţiei elevilor variază în funcţie de mediul socio-economic din care provin aceștia, în Japonia lucrurile stau diferit. Aproximativ 9% din variaţia performanţei școlare se explică prin statutul socio-economic dezavantajat al elevilor niponi, în timp ce media OCDE este de 14%, iar în SUA, 17%.

„Este unul dintre puţinele sisteme de educaţie care funcţionează bine pentru aproape orice elev. Dezavantajul este de fapt văzut ca o responsabilitate colectivă”, a declarat Andreas Schleicher, care supraveghează activitatea OCDE privind educaţia și dezvoltarea competenţelor.

 

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro