Cercetătorii de la Universitatea de Stat Oregon din Statele Unite au realizat o serie de experimente pe drosofile, iar daunele experimentate de insecte după expunerea la lumină albastră au ridicat semne de întrebare în legătură cu modul în care expunerea prelungită la lumina albastră emisă de smartphone-uri, laptopuri şi alte dispozitive electronice mobile ar putea afecta sănătatea umană.

Studiul cercetătorilor americani, publicat în revista Aging and Mechanisms of Disease, a constatat că muștele expuse în mod prelungit la lumină albastră au suferit deteriorări ale celulelor cerebrale și retiniene, iar durata de viaţă a fost semnificativ mai redusă decât cea a drosofilelor ţinute constant în întuneric. Chiar și expunerea la lumină relativ blândă a condus la scurtarea duratei de viaţă cu 5-15%. De asemenea, abilitatea lor de a se căţăra pe pereţii incintei s-a diminuat, acesta fiind un indiciu obișnuit al îmbătrânirii.

În cadrul studiului au fost făcute și experimente pe muște oarbe, cercetătorii constatând că durata lor de viaţă era de asemenea redusă în urma expunerii la lumină albastră, dovedindu-se astfel că „leziunile cerebrale şi deficienţele locomotorii nu depind de degradarea retinei”.

„Faptul că lumina a accelerat îmbătrânirea la muște a fost foarte surprinzător pentru noi la început. A fost foarte clar pentru noi că, deşi lumina fără spectrul albastru a scurtat cu foarte puţin speranţa lor de viaţă, doar lumina albastră le-a redus durata de viaţă într-o manieră foarte dramatică”, a declarat Jaga Giebultowicz, profesor la Departamentul de Biologie Integrată din cadrul Universităţii de Stat Oregon. Dacă au posibilitatea de a alege, muștele evită lumina albastră, a subliniat Giebultowicz.

Progresele tehnologiei și medicinei ar putea aduce soluţii la problema efectelor dăunătoare ale luminii emise de dispozitivele digitale, dacă se va dovedi că aceleași efecte negative se regăsesc și în cazul oamenilor, a afirmat co-autoarea Eileen Chow.

„Durata de viaţă a omului a crescut dramatic în secolul trecut, pe măsură ce am găsit modalităţi de a trata bolile și, în același timp, am petrecut tot mai mult timp cu lumină artificială. Întrucât știinţa caută modalităţi de a ajuta oamenii să fie mai sănătoși pe măsură ce durata lor de viaţă crește, proiectarea unui spectru mai sănătos de lumină ar putea fi o soluţie, nu doar în ceea ce privește un somn mai bun, dar și în ce privește sănătatea generală”, a explicat Giebultowicz.

Rezultatele studiului nu pot fi aplicate automat și oamenilor, spune cercetătoarea, întrucât creierul uman primește mult mai puţină lumină albastră decât în cazul muștelor.

„Oamenii sunt supuși tot mai mult la lumina din spectrul albastru, deoarece LED-urile obișnuite emit o proporţie ridicată de lumină albastră. Dar această tehnologie, iluminatul cu LED, chiar și în cele mai dezvoltate ţări, nu este folosită de suficient de mult timp pentru a-i cunoaște efectele asupra speranţei de viaţă a oamenilor”, a concluzionat Giebultowicz.

Studii mai vechi au arătat că lumina albastră emisă de dispozitivele electronice afectează vederea, dar și somnul, acest tip de lumină determinând sistarea producţiei de melatonină. De asemenea, expunerea la lumină albastră ar putea sta la baza degenerării maculare, o afecţiune ce conduce la pierderea capacităţii de a vedea în mod clar obiectele din zona centrală a câmpului vizual, potrivit organizaţiei American Macular Degeneration Foundation.

Cercetătorii spun că ne putem proteja ochii de lumina albastră purtând ochelari cu lentile de culoarea chihlimbarului sau modificând setările telefonului, pentru a bloca emisiile de lumină albastră.