Făgăduința pentru azi – 24 aprilie

Devoțional zilnic 23 aprilie 2020

„Dumnezeu este (…) turnul meu cel înalt şi scăparea mea.” – 2 Samuel 22:3

Palatul Buckingham din Westminster este reşedinţa oficială londoneză a familiei regale. Interiorul palatului este deschis publicului numai în lunile august şi septembrie, când regina este în vacanţă. Fondurile strânse în această perioadă se folosesc pentru reconstruirea Castelului Windsor, afectat în 1992 de un incendiu puternic.

Pentru fiecare dintre noi există cel puţin o persoană în familie sau între prieteni pe care ne putem sprijini; avem un refugiu spre care gândul nostru se îndreaptă atunci când ne simţim nesiguri sau se iveşte o problemă. Realitatea este că, deşi ne încredem în câte cineva, se întâmplă ca acele persoane fie să ne dezamăgească, fie, pur şi simplu, să nu aibă puterea să ne protejeze. În cele din urmă, oricâţi oameni ar vrea să ne fie scut şi ocrotire, doar Dumnezeu reuşeşte să ne dea siguranţă şi protecţie depline. Ceea ce avem de făcut este să Îl rugăm permanent să fie turnul nostru de scăpare şi izbăvirea noastră, chiar şi astăzi.

Provocare

Dacă există în viața ta persoane care te-au sprijinit în momente grele, azi ar fi o ocazie potrivită să le mulţumeşti, măcar printr-un mesaj sau un mic dar.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro