Harul florilor

Devoțional zilnic

Cât de multe sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pământul este plin de făpturile Tale. Psalmii 104:24

Mă simt norocoasă pentru faptul că am putut să ne creştem copiii la ţară, cu un stil de viaţă simplă. Aceasta nu este o opţiune pentru orice părinte, dar, oriunde locuiţi, există posibilităţi ca orice familie si petreacă timp şi în natură. Creaţia lui Dumnezeu este plină de lecţii spirituale care aşteaptă să fie descoperite şi împărtăşite cu copiii noştri.

Când familia noastră s-a mutat aici, pe marginea drumului creşteau flori sălbatice. Fetiţa noastră făcea buchete minunate. Când a mai crescut, i-am cumpărat un microscop, la care putea examina florile în detaliu. Fiecare floare are un model unic, cu un design complex şi detalii minuscule. Centrul dantelat al florii-pasiunii, micuţa feţişoară a unei violete, petalele perfecte ale unei margarete, toate dezvăluie ceva despre caracterul Creatorului nostru.

Dumnezeu adoră diversitatea, la flori, dar şi la copii. Florile nu-şi fac griji cu privire la locul în care au fost plantate, când vor înflori sau cine le va observa. Unele flori, aşa cum e Hemerocalis, înfloresc o singură zi, în timp ce ochiul-boului îmbogăţeşte marginea drumurilor cu pete de galben, violet şi alb timp de multe săptămâni. Nu am auzit niciodată de vreo floare să se plângă. Ele doar îşi ridică privirea colorată spre lumina solară sau spre ploaie şi continuă să crească. Putem să-i învăţăm pe copiii noştri lecţii de la flori, despre mulţumire şi încrederea că Dumnezeu va avea
grijă de noi. Copiii vor înflori, prin har, la fel de frumos ca florile.

Ellen White este autoarea următoarelor sfaturi: „Învăţaţi-vă copiii că, datorită măreţei iubiri a lui Dumnezeu, caracterul lor poate fi schimbat şi adus mai aproape de exemplul Său. Spuneţi-le că El doreşte ca viaţa să le fie frumoasă ca florile. Când culeg florile delicate, învăţaţi-i că Acela care a creat florile este mult mai frumos decât ele. Astfel, vrejul inimii lor se va înfăşură în jurul Lui” (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 98, în original).

Tată, ajută-mă să observ unicitatea fiecărui copil ca o floare frumoasă! Binecuvântează-mi copiii cu frumuseţea caracterului Tău!


Barbara Ann Kay

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit