O mulțime de proverbe din cultura noastră îndeamnă la nevoia de precauție: ”Păcălește-mă o dată, e rușinea ta; păcălește-mă de două ori, să-mi fie rușine”. ”Ține-ți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape”. ”Mai bine un câine viu, decât un leu mort”.
Învățăm lecția din tinerețe: nu avea prea multă încredere; nu ierta prea mult; nu crede prea mult; nu îndura prea mult.
Dar dacă Dumnezeu ar avea o asemenea atitudine față de noi? Ce s-ar întâmpla dacă tabloul de bord al cerului ar declara, pe bună dreptate: „Încă un protest și ești afară” – sau chiar „Trei proteste și ai zburat”? Ce s-ar întâmpla dacă, în loc de dragoste rănită, Tatăl ar fi întâmpinat pe fiul risipitor la ușă cu indicații către cea mai apropiată instituție de reeducare? Ce s-ar fi întâmplat dacă Dumnezeu S-ar fi izolat față de probabilitatea greșelilor noastre repetate, a nebuniei noastre continue, a revoltelor noastre încăpățânate?
Evanghelia nu putea fi mai clară: ”Dragostea acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul.” (1 Corinteni 13: 7). ”Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi” (Rom 5: 8).
Harul își asumă întotdeauna riscuri greu de crezut, sfidează șansele și alege să creadă că inimile se pot înmuia, mândria se poate topi și risipitorii ar trebui să primească o îmbrățișare cu brațele deschise.
Acceptați oferta neîncetată a dragostei, care știe cum harul ne va conduce acasă.
Și rămâneți în ea. -Bill Knott
Bill Knott – este redactor al revistei Adventist Review. Articolul a fost publicat în numărul din 23 iulie 2021.
Traducere: Adina Păltineanu
Articolul Harul își asumă riscul apare prima dată în Redesteptare si reforma.