Hristos – lumina perpetuă

Devoțional zilnic 3 iulie 2019

Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o. Ioan 1:5

Lumina este bună. Lumina este de la Dumnezeu. Lumina este prima lucrare pe care a facut-o Dumnezeu. Lumina este ca Dumnezeu. Lumina este un semn al prezenţei şi lucrării lui Dumnezeu. Lumina este simbolul caracterului lui Dumnezeu.

Întunericul este rău. Întunericul este de la cel rău. Diavolul se ascunde ca să nu i se vadă lucrările şi caracterul, şi de aceea are nevoie de întuneric. Faptele celui rău sunt roadele întunericului. Caracterul lui Satana este simbolizat prin întuneric. Întunericul de afară este metafora inexistenţei şi a distrugerii.

Lumina şi întunericul se confruntă. Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a biruit-o. În această luptă, există episoade pline de umbră şi întuneric, dar întunericul nu a biruit. Lumina străbate prin întuneric în timp ce întunericul nu poate străbate prin lumină. În momentul în care se avântă în lumină, întunericul nu are altă şansă decât să dispară.

Când lumina se strecoară prin întuneric, măruntaiele întunericului se luminează şi se umplu de lumină. Acolo unde pătrunde lumina, viaţa se înfiripă, pentru că viaţa se află în lumină. Viaţa depinde de lumină. Viaţa se păstrează în lumină.

Lumina luminează în întuneric, pentru ca noi să putem vedea calea. Lumina ne ajută să vedem pericolele şi să le putem evita. Unde este lumină este şi siguranţă, pentru că oamenii răi stau în întuneric. Mintea lor este în întuneric şi viaţa lor este învăluită în întuneric. Ei nu se arată la lumină ca să nu se ruşineze de ei înşişi, aşa că întunericul este locul lor de manifestare şi dezvoltare. Lasă-i să stea acolo! Tu rămâi în siguranţă, în lumină!

Succesul la un pas de tine:

Reuşitele din întuneric sunt eşecuri ţinute în secret. Caută să reuşeşti în lumină. Chiar şi eşecurile din lumină sunt mai bune decât reuşitele din întuneric. Rămâi în lumină!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro