Hristos Mântuitorul

Devoțional zilnic 4 aprilie 2018

Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi! – Romani 8:34

În fiecare an, turişti din întreaga lume vizitează Rio de Janeiro, Brazilia, cunoscut la nivel mondial pentru peisajul magnific, numeroasele atracţii şi viaţa socială intensă. Pe vârful muntelui Corcovado se află statuia lui Hristos Mântuitorul (Cristo Redentor), ale cărui braţe deschise cuprind oraşul. Piatra de temelie a acestui monument colosal a fost pusă pe 4 aprilie 1922. Nouă ani mai târziu, statuia emblematică a fost finalizată.

Oficial a fost inaugurată în 12 octombrie 1931, ca un simbol al lui Hristos care ne iubeşte şi îi îmbrăţişează pe toţi care vin la El. În 2007, statuia a devenit una dintre cele şapte noi minuni ale lumii.

De-a lungul anilor, Hristos Mântuitorul a trecut prin curăţiri, reparaţii şi renovări periodice. Chiar şi cu un paratrăsnet pe vârful capului sta-tuii, aceasta nu este cu totul apărată de fulgere şi furtuni. Potrivit Insti-tutului Naţional Brazilian pentru Cercetarea în Spaţiu (INPE), în fiecare an statuia este lovită în medie de şase fulgere. În 2008, unul dintre ele a deteriorat o parte din cap şi degete și a avut nevoie de reparaţii.

Aceasta şi multe alte statui similare ale lui Hristos din întreaga lume sunt doar nişte reprezentări fără vlagă ale Lui şi periodic au nevoie de îngrijire. Prin contrast, adevăratul Hristos căruia îi slujim a rămas „fără cusur şi fără prihană” (1 Petru 1:19), „fără păcat” (Erei 4:15) în timpul încarnării Sale. Edward Heppenstall spune foarte frumos: „Efectul păcatului lui Adam şi Eva, deşi I-a afectat constituţia fizică, nu L-a atins moral şi spiritual aşa cum ne atinge pe noi” (The Man Who Is God, p. 133). Altfel, El nu ar fi Mântuitorul nostru, ci ar avea nevoie de un salvator pentru El.

Dacă multe dintre aceste statui au nevoie de îngrijire, Hristosul nostru viu întotdeauna mijloceşte pentru noi şi Se îngrijeşte de noi. „El cunoaşte din experienţă care sunt slăbiciunile omeneşti, care sunt lipsurile noastre şi în ce stă tăria ispitelor noastre; deoarece El a fost ispitit în toate ca şi noi, dar fără păcat. El priveghează asupra ta, fiu şovăielnic al lui Dumnezeu. Eşti ispitit? El te scapă. Eşti slab? El îţi dă puteri. Eşti neştiutor? El te iluminează. Eşti rănit? El te vindecă” (Hristos, Lumina lumii, p. 329). Ce Mântuitor minunat avem!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro