Hughenoții

Devoțional zilnice

Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. – Matei 24:9

Orice creştin adevărat trebuie să plătească un preţ pentru credinţa lui. Acel preţ variază în funcţie de circumstanţele în care se află şi nivelul angajamentului său faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Foarte puţini oameni au plătit un preţ atât de mare pentru credinţa lor ca preţul plătit de hughenoţi, protestanţii calvinişti francezi. Un val mare de violenţă din partea gloatei de catolici împotriva hughenoţilor a început în seara de 23-24 august 1572 şi a rămas în istorie ca Masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu. A început în Paris şi s-a extins înspre alte centre urbane şi sate, ţinând mai multe săptămâni. Estimările moderne ale numărului de morţi din toată Franţa variază între 5 000 şi 30 000.

Edictul de la Nantes (1598) semnat de Henric al IV-lea al Franţei le oferea hughenoţilor toleranţă religioasă majoră. Dar în 1685, Ludovic al XIV-lea a revocat acest edict, lucru care a făcut să crească ostilitatea împotriva hughenoţilor şi a făcut ca 400 000 dintre ei să fugă ilegal din Franţa pentru a-şi scăpa viaţa.

În 1730, o fată hughenotă de 19 ani a fost arestată şi dusă în Turnul din Constance, în oraşul Aigues-Mortes din sudul Franţei. Numele ei era Marie Durand (1711–1776), acuzaţia fiind că avea un frate care era pastor protestant. Tot ce trebuia să facă pentru a ieşi din închisoare era să spună: „Retractez.” În schimb, ea a gravat pe una din pietrele din pereţii închisorii cuvântul „RESISTER” (rezist). Ea a petrecut 38 de ani (1730–1768) în închisoare din cauza credinţei ei!

Tu ai fi dispus să plăteşti un aşa preţ pentru credinţa ta? Lăudat fie Domnul dacă da. Există un contrast major între convingerea de nestrămutat a creştinilor martiri şi crezurile ajustabile ale creştinismului nostru pluralist. Martirii au trăit într-o vreme de intoleranţă religioasă. Pentru ei, adevărul era adevăr, indiferent de circumstanţe şi de ce spuneau autorităţile politice şi ecleziastice.

Vremurile s-au schimbat, şi astăzi, în multe ţări din lume avem binecuvântarea libertăţii religioase. Dar, din nefericire, efectul advers al libertăţii tinde să fie lipsa de angajament, Multor creştini de astăzi le place să fie corecţi din punct de vedere politic! Să ne bucurăm de libertatea pe care o avem, dar fără a ne pierde angajamentul faţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi dispoziţia de a plăti preţul pentru credinţa noastră.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit