Iacov – înțelepciune la discreție

Devoțional zilnic 2 decembrie 2019

Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată. Iacov 1:5

Înţelepciunea este mai mult decât inteligenţă. Înţelepciunea asigură rezolvarea problemelor pe termen lung, foarte lung şi veşnic, în timp ce inteligenţa oferă doar soluţii de moment.

Omul lipsit de înţelepciune nu-şi dă seama de acest lucru. Cu foarte mare greutate, el abia reuşeşte să recunoască în ce stare se află. De aceea Mântuitorul a rostit prima fericire pentru cei care sunt conştienţi de limitele şi lipsurile lor. Numai cei binevoitori pot ajunge să-şi înţeleagă starea.

Când cineva cercetat de Duhul lui Dumnezeu devine conştient de nevoia sa de înţelepciune, se va ruga pentru ea. Dumnezeu este foarte bucuros să răspundă. El nu numai că-i oferă omului din înţelepciunea Sa, dar îl şi învaţă cum s-o folosească. Acest lucru se cheamă călăuzire.

Înţelepciunea lui Dumnezeu în mintea omului nu constă din formule fixe aplicabile oricărei situaţii. Aşa cum pentru Dumnezeu fiecare situaţie are o soluţie potrivită şi irepetabilă, la fel vor sta lucrurile şi pentru cei călăuziţi de El. La înţelepciunea divină nu există rutină şi nici stereotipie. Ea este totdeauna proaspătă şi creativă. Izvorul ei este nesecat şi abundent. Cei conectaţi în felul acesta la înţelepciunea lui Dumnezeu nu vor fi niciodată în pană de idei sau în situaţii fără ieşire. Ei vor avea simţul de prevedere pentru a evita crearea unor asemenea situaţii, iar când totuşi sunt surprinşi de evenimente, Dumnezeu are deja pregătită o cale de ieşire pentru ei. Mâna Domnului nu va fi niciodată prea scurtă ca să-i scape din primejdie.

Succesul la un pas de tine:

Ai înţelepciune la discreţie. Acceptă că ai nevoie de ea. Cere şi vei primi fără mustrare şi cu dragă inimă!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro