Iacov – la intrarea principală a cerului

Devoțional zilnice

Şi a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe scara aceea. Geneza 28:12

Aceasta era cea mai amară şi cea mai neagră noapte de care avusese parte Iacov în ultima vreme. Dorindu-şi foarte mult binecuvântarea tatălui său, el s-a dedat la un şiretlic pus la cale de mama sa. Rezultatul a fost departe de aşteptări. Familia s-a divizat şi mai mult, iar resentimentele fratelui său înşelat erau gata să explodeze în orice moment. În aceste condiţii, scăparea era să plece pentru o vreme de acasă. Aceasta era prima noapte de peregrin şi Iacov era cumplit de singur şi descurajat.

Cum dormea rupt de oboseală cu capul pe o piatră, a fost surprins să descopere cât de aproape se afla chiar de intrarea principală a cerului. Iacov a visat o scară imensă, care pornea chiar din locul în care se afla el. Celălalt capăt se termina tocmai în cer. Era un vis prin care Dumnezeu îi transmitea un mesaj de speranţă.

Exact când Iacov se considera cel mai departe de ocrotirea şi călăuzirea divină, poarta cerului se afla foarte aproape de el. Îngerii lui Dumnezeu coborau şi urcau într-o forfotă continuă. Ei îi aduceau lui Iacov vestea cea bună a îndurării şi urcau pentru a ridica de la el povara vinovăţiei şi a descurajării.

Intrarea principală în cer se află totdeauna foarte aproape de locul descurajărilor şi pribegiei noastre. Cerul va continua să se reverse peste noi şi să ne înalţe până în slavă, asigurându-ne că nu am fost niciodată lăsaţi singuri şi ai nimănui.

Succesul la un pas de tine:

Cât de aproape crezi că este poarta cerului de inima ta? Când eşti într-un moment de descurajare, adu-ţi aminte că şi alţii au trecut pe acolo. Scara lui Iacov este încă operativă. Priveşte şi crede!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit