Eu vă voi fi Tată, și voi Îmi veți fi fii și fiice. (2 Corinteni 6:18)
Urmărește ediția video aici.
Sunt doar două căi: una care duce spre ceruri, iar cealaltă, spre moarte și iad. Fiecare om are o lucrare de făcut. Fiecare dintre noi, care are capacitatea de a raționa, știe că există un Dumnezeu. Noi dorim să avem un braț pe care să ne sprijinim în ceasul încercării și care să ne poată susține atunci când pământul se clatină într-o parte și într-alta; simțim nevoia unui refugiu. Vrem să știm atunci că Dumnezeu este Tatăl nostru, că viața noastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Fiecare dintre voi are nevoie de această asigurare. Și elevii din școala noastră au nevoie de această asigurare. Unii se vor întoarce curând la casele lor. Câți dintre ei au venit la această școală cu o nădejde în Hristos? Câți și-au predat inima Lui de când au început să frecventeze colegiul nostru? Câți sunt încă nehotărâți, uneori dorind să fie sfinți de partea Domnului, iar după aceea se dau înapoi din nou din aceleași motive pe care le-am menționat: responsabilitățile și datoriile ce le revin ca creștini li se par atât de mari, încât ezită și rămân nehotărâți. (…)
Care este durata vieții voastre? Cine dintre voi are asigurarea că va trăi până la următorul trimestru școlar? Câți dintre voi sunteți siguri pe viața voastră? Dar dacă ați avea o viață întreagă înaintea voastră, dacă ați ști că trebuie să trăiți zece ani, fiecare cu câte trei trimestre, ce este această perioadă scurtă de viață? Este prea mult să-I oferiți Domnului? Vă cere El să nu beneficiați de ceva ce este în interesul vostru sau pentru fericirea voastră? Oh, nu! (…)
Cum este posibil ca cineva să considere că face un sacrificiu ca să fie adoptat în familia Regelui regilor, a Domnului care domnește în ceruri; nu știți că este cea mai înaltă favoare aceea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, „fii și fiice ale Celui Preaînalt”?
De la vârsta de 11 ani mă aflu în serviciul acestui Rege divin. Vorbesc din experiența mea. El nu mi-a cerut să-I dau ceva ce ar fi fost mai bine să rețin pentru mine. Scumpul Domn Isus, prețiosul Mântuitor! Îl iubesc și îmi place să Îl slujesc. – Signs of the Times, 31 ianuarie 1878
[În urma acestei prezentări, au ieșit în față pentru rugăciune foarte mulți. Interesul a durat până la adunarea de tabără, când mai mult de 130 au fost botezați, mulți dintre ei fiind elevi la Colegiul Battle Creek.]