Împăciuitorii

DEVOTIONAL EXPLO 24 februarie 2018

Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! – Matei 5:9

Unul din cei mai veneraţi sfinţi romano-catolici din toate timpurile este Francisc de Assisi. Născut într-o familie bogată de negustori italieni, Francisc a participat la slujba din 24 februarie 1208. În acea zi, preotul a citit instrucţiunile pe care Isus le-a dat celor doisprezece (Matei 10:5-10). Din acel moment, Francisc s-a devotat unei vieţi de sărăcie deplină. El a devenit evanghelist itinerant ca şi primii apostoli şi mai târziu a fondat Ordinul Călugărilor Franciscani.

Faimoasa „Rugăciune de pace a Sfântului Francisc de Assisi” care în mod tradiţional i-a fost atribuită lui ca autor este pusă acum sub semnul întrebării. Conform savantului francez Christian Renoux, prima apariţie a acestei rugăciuni este datată în 1912, în revista religioasă La Clochette (Clopoţelul). Cu toate acestea, rugăciunea pare să se potrivească cu ceea ce predica Francisc şi are beneficii uimitoare pentru fiecare credincios.

Doamne, fă din mine un instrument al păcii Tale între oameni!
Unde este ură, eu să semăn iubire,
Unde este vină, eu să aduc iertare.
Unde este dezbinare, eu să aduc armonie.
Unde este îndoială, eu să aduc credinţă.
Unde este disperare, eu să aduc speranţă.
Unde este întuneric, eu să aduc lumină.
Unde este suferinţă, eu să aduc bucurie.

Stăpâne divin, ajută-mă ca mai degrabă să mângâi
pe alţii decât să fiu mângâiat,
să înţeleg pe alţii, decât să fiu înţeles,
să iubesc pe alţii, decât să fiu iubit,
căci dăruind, noi primim,
iertând, noi suntem iertaţi
şi murind, suntem născuţi la viaţa veşnică.

Dumnezeu ne oferă astăzi încă o ocazie de a semăna seminţele dragostei şi ale credinţei, ale speranţei şi bucuriei în cercurile noastre de influenţă. Fiind „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5:13-16), tu poţi face diferenţa în vieţile celor din jurul tău. Fie ca dragostea lui Dumnezeu să strălucească prin tine astăzi şi în fiecare zi!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro