Singurătatea poate dura multă vreme.
Cea mai persistentă dovadă a faptului că suntem răniți este sentimentul nostru de izolare. Fie că am dat-o grav în bară, sau am făcut o greșeală mică, vrem să ne ascundem – să ne retragem – pentru a păstra secretul păcatului nostru. Distruși și singuri, descoperim capcana în care am căzut – una care ne poate ține prizonieri zile sau chiar ani. La fel ca Adam și Eva în prima grădină, ne ascundem de Dumnezeul care vrea atât de mult să ne vindece.
Apare un Mântuitor pe nume Isus. El s-a alăturat celor doi prieteni frustrați și singuri, pentru o călătorie în chiar după-amiaza zilei învierii Sale (Luca 24: 13-35). Și El ni se alătură și nouă chiar și atunci când greșelile și mândria noastră ne țin departe de comunitățile pline de grijă pe care El încearcă să le creeze în jurul nostru. Harul construiește cercuri de vindecare și sprijin în care nu suntem niciodată singuri, niciodată abandonați și mereu acceptați.
Drumul nu este niciodată gol. Vindecarea se întâmplă în timp ce mergem împreună.
Deci, umblați în har. – Bill Knott
Bill Knott – este redactor al revistei Adventist Review. Articolul a fost publicat în numărul din 04 iunie 2021.
Traducere: Adina Păltineanu
Articolul Împreună apare prima dată în Redesteptare si reforma.