Împreună

Singurătatea poate dura multă vreme.

Cea mai persistentă dovadă a faptului că suntem răniți este sentimentul nostru de izolare. Fie că am dat-o grav în bară, sau am făcut o greșeală mică, vrem să ne ascundem – să ne retragem – pentru a păstra secretul păcatului nostru. Distruși și singuri, descoperim capcana în care am căzut – una care ne poate ține prizonieri zile sau chiar ani. La fel ca Adam și Eva în prima grădină, ne ascundem de Dumnezeul care vrea atât de mult să ne vindece.

Apare un Mântuitor pe nume Isus. El s-a alăturat celor doi prieteni frustrați și singuri, pentru o călătorie în chiar după-amiaza zilei învierii Sale (Luca 24: 13-35). Și El ni se alătură și nouă chiar și atunci când greșelile și mândria noastră ne țin departe de comunitățile pline de grijă pe care El încearcă să le creeze în jurul nostru. Harul construiește cercuri de vindecare și sprijin în care nu suntem niciodată singuri, niciodată abandonați și mereu acceptați.

Drumul nu este niciodată gol. Vindecarea se întâmplă în timp ce mergem împreună.

Deci, umblați în har. – Bill Knott

Bill Knott – este redactor al revistei Adventist Review. Articolul a fost publicat în numărul din 04 iunie 2021.

Traducere: Adina Păltineanu

Articolul Împreună apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro