„Dacă în Europa bolile cardiovasculare omoară cam jumătate dintre cetăţeni, în România lucrurile stau mult mai rău, omorând două treimi, de trei ori mai mult decât mortalitatea de 19% prin cancer”, a afirmat preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, Dragoş Vinereanu, subliniind că afecţiunile cardiovasculare reprezintă prioritatea numărul 1 a sistemului medical românesc.

La nivel global, 17,9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, cifra reprezentând 31% din totalul deceselor care au loc în lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În Europa, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 45% din totalul deceselor din Europa și de 37% din totalul deceselor înregistrate în Uniunea Europeană, reprezentând principala cauză a mortalităţii masculine în 12 ţări europene.

În România, lucrurile stau chiar mai rău – 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune arterială, adică 45% din populaţia adultă, iar două treimi dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, potrivit declaraţiilor medicului Vinereanu. Deși populaţia României a scăzut cu 12 % în intervalul 2001-2016, numărul deceselor prin boli cardiovasculare s-a diminuat cu numai 7%, explică medicul, ceea ce înseamnă, de fapt, că mortalitatea din această cauză a crescut de fapt.

Controlul tensiunii arteriale rămâne un eșec la pacienţii din România, susţine Dragoș Vinereanu, subliniind că acesta este un factor-cheie în lupta cu bolile cardiovasculare: „reducerea cu doar doi milimetri coloană de mercur a tensiunii arteriale sistolice reduce cu 7% riscul de a muri prin infarct şi cu 10% riscul de a muri prin accident vascular cerebral”, a explicat medicul”.

Mai mult de 85% din mortalitatea prin bolicardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, arată datele OMS. Aceste cifre ar putea să îngrijoreze femeile chiar mai mult decât bărbaţii, mai ales dacă sunt victimele unui atac de cord în mediul extraspitalicesc, indică un studiu recent, coordonat de medicul Hanno Tan, de la Universitatea din Amsterdam.

Studiul, care a analizat date despre tentativele de resuscitare efectuate de serviciile de urgenţă dintr-o regiune a Olandei (în perioada 2006-2012), a arătat că femeile care suferă un stop cardiac în afara spitalului sunt mai puţin susceptibile de a fi resuscitate de martori și au un risc de deces mai mare decât bărbaţii.

În lotul analizat, 12,5% dintre femeile care au fost resuscitate au supravieţuit, comparativ cu 20% dintre bărbaţi.

„Oamenii ar putea fi mai puţin conştienţi de apariţia unui stop cardiac în cazul femeilor în comparaţie cu bărbaţii, şi chiar femeile însele ar putea să nu recunoască urgenţa simptomelor pe care le au. Femeile pot avea simptome ale unui atac de cord iminent care sunt mai greu de interpretat, precum oboseală, leşin, stare de vomă şi dureri de gât sau de maxilar, în timp ce bărbaţii au mai multe șanse să raporteze plângeri tipice, precum durerile toracice”, a declarat Hanno Tan.

Medicul subliniază că stopul cardiac se produce frecvent în afara spitalului, motiv pentru care este nevoie de conștientizarea faptului că stopul cardio-respirator este la fel de obișnuit printre bărbaţi, ca și printre femei.

„Ţinând cont de perioada scurtă disponibilă pentru salvarea vieţii pacientului, în această fază fiecare minut contează”, a avertizat Hanno Tan.