Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă.” – Judecători 6:39
În perioada respectivă, Baal era considerat cel mai important zeu canaanit. Era zeu al ploii, furtunii, și al precipitațiilor iar de el depindea succesul și bogăția recoltei. Biblia ne spune că însuși tatăl lui Ghedeon, Ioas, ridicase un altar lui Baal la Ofra. Iar în acest context, Ghedeon dorește să se convingă că Dumnezeul lui Israel este cel care îi cere să lupte. Semnul nu este cerut la întâmplare. Este un semn ce are legătură directă cu domeniul ce se afla, în concepția majorității, sub controlul direct al lui Baal. Ambele semne cerute au de-a face cu roua, care era atribuită lui Baal. Dacă semnul funcționa acesta demonstra superioritatea Dumnezeului lui Israel asupra lui Baal. Ghedeon nu a cerut semnul pentru a ști dacă merge sau nu la luptă, ci pentru a se asigura că Cel care-i cere, este chiar Dumnezeu. Cu alte cuvinte, vroia să aibe certitudinea că este voia lui Dumnezeu să meargă la luptă și că va fi cu el.
Pentru noi astăzi, învățătura nu este să cerem semne asemenea lui Ghedeon, ci să ne asigurăm înainte de a face ceva sau a lua o decizie, că aceasta este în acord cu voia lui Dumnezeu.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă evreii din Berea (Faptele Apostolilor 17,11) care studiau Scripturile pentru a se convinge dacă ce li se predică este după voia lui Dumnezeu. Iar voia lui Dumnezeu ne-a fost descoperită în Scriptură și în Isus Hristos.
Domnul cu noi!
Loredana Moraru, Ghid Asistent – Conferința Banat