Încrederea crește

Devoțional zilnic 13 septembrie 2019

Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. (Judecătorii 6:17)

Urmărește versiunea video aici.

Ghedeon dorea un semn care să-i arate că Cel care i se adresa acum era același care îi vorbise lui Moise din rugul aprins. Îngerul acoperise slava divină a prezenței Sale, însă El nu era altul decât Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Când un profet sau un înger transmitea o solie divină, cuvintele folosite erau: „Domnul a zis: «Voi face cutare lucru»”, însă despre Persoana care i s-a adresat lui Ghedeon se spune: „Domnul i-a zis: «Eu voi fi cu tine.»”

Dorind să acorde o deosebită onoare ilustrului vizitator și având asigurarea că Îngerul va zăbovi, Ghedeon a dat fuga în cortul său și, din rezerva lui sărăcăcioasă de hrană, a pregătit un ied și a făcut azime pe care le-a adus înaintea Lui. Ghedeon, deși era sărac, a fost ospitalier fără nicio părere de rău.

Când a adus darul, Îngerul a spus: „Ia carnea și azimele, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama.” Ghedeon a făcut întocmai și apoi Domnul i-a dat semnul pe care îl dorea. Cu toiagul pe care îl avea în mâna Sa, Îngerul a atins carnea și azimele și din stâncă s-a ridicat un foc care a mistuit ceea ce adusese, ca pe o jertfă, nu ca o mâncare adusă unui musafir; Căci El era Dumnezeu, nu om. După această dovadă a caracterului Său divin, Îngerul S-a făcut nevăzut. Când și-a dat seama că fusese Fiul lui Dumnezeu, Ghedeon a fost cuprins de teamă și a exclamat: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!” Apoi Domnul i S-a arătat cu îndurare lui Ghedeon a doua oară și i-a spus: „Fii pe pace; nu te teme, căci nu vei muri.”

Familia căreia îi aparținea Ghedeon era cumplit de afectată de idolatrie. Tatăl său ridicase la Ofra, unde locuia, un altar mare lui Baal, înaintea căruia se închinau oamenii din cetățile învecinate. Lui Ghedeon i s-a poruncit să dărâme acest altar și să taie stâlpii care îl înconjurau și în locul acestuia să ridice un altar lui Iehova pe vârful stâncii pe care fusese mistuită jertfa pentru Domnul. Ghedeon a îndeplinit cu credincioșie toate aceste lucruri, dar le-a făcut noaptea, ca să nu fie silit să renunțe în cazul că le-ar fi făcut ziua. – Signs of the Times, 23 iunie 1881

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro