Îndurarea lui Dumnezeu ne păstrează și ne înalță

Devoțional zilnice

Tu, Doamne, nu-mi vei opri indurările Tale, ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi totdeauna. (Psalmii 40:11)

Religia lui Hristos va ridica viaţa la un standard înalt. Lucrarea interioară a Duhului lui Dumnezeu umileşte mândria omului, făcându-ne să înţelegem câte ceva despre mila plină de gingăşie şi bunătatea plină de iubire ale lui Dumnezeu. (…) Când îţi descoperi propria ineficienţă şi priveşti spre sursa puterii tale cu rugămintea stăruitoare: „Tu, Doamne, nu-mi vei opri îndurărileTale, ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi totdeauna”, vei obţine lumină. (… )

Nu trebuie să crezi că Domnul te va păzi prin bunătatea Sa iubitoare şi prin adevărul Său te va ocroti mereu, în timp ce tu nu te aşezi în calea razei Sale de lumină. Deci fereşte-te de asocieri rele şi alege-le pe cele bune. Pentru a putea creşte, sămânţa adevărului semănată în inimă trebuie să primească lumina Soarelui Neprihănirii. Seminţele adevărului care nu răsar şi nu cresc îşi pierd repede puterea de germinare şi pier. (…) Dar buruienile obiceiurilor rele vor răsări şi se vor dezvolta. Plantele preţioase ale iubirii, bucuriei, răbdării, amabilităţii, blândeţii şi umilinţei au nevoie să fie cultivate cu multă atenţie, dacă vrem ca ele să crească şi să se dezvolte.

Nu vă mulţumiţi cu o evlavie superficială, ci, tinerii mei prieteni, creşteţi în harul şi cunoştinţa lui Isus Hristos. Faceţi progrese? Creşte oare planta harului, devenind un copac? Sau se usucă? Înfăţişaţi-vă în umilinţă şi mereu înaintea tronului de har şi spuneţi-l lui Isus toate nevoile voastre; nu consideraţi că există ceva prea neînsemnat pentru ca El sa ia aminte. Domnul doreşte ca voi să îl căutaţi, să îi spuneţi încercările voastre, aşa cum un copil ar vorbi cu părinţii lui. Când vă rugaţi, credeţi că Isus vă aude şi că va face ceea ce îl rugaţi. Arătaţi că aveţi o desăvârşită încredere în Isus, întotdeauna căutaţi să faceţi acele lucruri care ştiţi că li sunt plăcute Lui şi atunci veţi avea pace cu Hristos. (Youth’s Instructor, 9 februarie 1893)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit