Îngeri responsabili

Devoțional de seară

Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. – Psalmii 91:11,12

Nu a fost sunetul îngrozitor al metalului care se freca de beton cel care a făcut să-mi cadă din mână cartea pe care o citeam. Nu a fost virajul brusc către stânga care m-a aruncat pe mine şi copiii mei contra centurilor noastre de siguranţă. Nu a fost roata pe care am privit-o şocată în timp ce a sărit între uşa mea şi o maşină mică de culoare roşie de lângă noi.

Nu a fost nici derapajul de pe şosea în iarba plină cu pietriş cel care m-a făcut să mă simt uşurată când în următoarea clipă am fost liberă. Nu a fost nici măcar privirea mea plină de uimire, în timp ce priveam cum roata se rostogolea în şanţ şi continua să meargă, până când în cele din urmă s-a izbit de un gard şi a căzut la pământ cam la patru sute de metri în faţa noastră.

Ceea ce a făcut ca să am pe braţe pielea ca de găină şi să rămân fără aer în plămâni a fost conştientizarea faptului că am fost ţinuţi şi călăuziţi de o Putere mai mare decât a noastră. O Putere care a ţinut duba noastră pe roţi când trebuia să se răstoarne – când roata dreaptă din faţă a ieşit, rupând şuruburile care o ţineau. O Putere care a făcut ca roata să se rostogolească printre maşinile care circulau în jurul nostru, fără a lovi maşinile de care treceam, nici pe cele din spatele nostru, dar continuând să se rotească până intr-un şanţ.

Această Putere l-a ajutat pe soţul meu să controleze duba noastră cu toate că aluneca pe capătul din dreapta faţă, distrugând mecanismul de frânare aproape până la ax. Soţul meu a manevrat duba printre celelalte maşini. Am trecut pe banda de contrasens înainte să ne oprim din derapaj pe banda de urgenţă. Această Putere ne-a călăuzit ca să găsim două maşini de tractare, ambii şoferi dând din cap şi spunând că nu le vine să creadă că nu ne-am răsturnat. „Cineva a avut grijă de voi”, ne-au spus ei.

Îi mulţumim lui Dumnezeu în continuare pentru că ne-a salvat familia, pentru că ne-a călăuzit şi pentru că niciodată nu ne-a părăsit. Ceea ce putea fi o tragedie a fost schimbată într-o mărturie uimitoare despre protecţia şi puterea lui Dumnezeu.

Atunci când ne vedem de viaţa noastră aglomerată, să nu uităm niciodată că îngerii Lui ne protejează.


Barb Engquist

Leave a CommentSubmit