Îngrijorarea sau încrederea

Devoțional zilnic 12 noiembrie 2019

Nu vă îngrijorați de nimic; ci în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus. Filipeni 4:6-7

Astăzi vom învăța lecția încrederii în Dumnezeu de la o exploratoare cu cârlionți negri și ochelari cu ramă roșie, care abia începea să-L cunoască. Era fericită să participe la activitățile primei sale tabere – devoționale, jocuri, drumeții, aplicații din viața lui Iosif ș.a.

O provocare pentru ea, dar și pentru mine ca instructoare a ei, a venit după Labirintul întunecat. Da, a fost greu să parcurgă traseul pe muntele pieptiș, ținându-se de sfoară, legată la ochi, dar provocarea cea mare a urmat abia după aceea. S-a dezlegat, și-a căutat instinctiv ochelarii cu rame roșii în buzunar și… nu i-a găsit. Am fost strigată imediat. Nu văd! Fără ei, nu pot rămâne în tabără! Ce mă fac?!

Credința puternică a prietenei ei m-a luat prin surprindere: Să ne rugăm! Sunt SIGURĂ că Dumnezeu n-i va arăta! Ne-am rugat toate trei. Trebuie să recunosc că, în timp ce pacea lui Dumnezeu se așternea în inimile lor încrezătoare, eu eram îngrijorată de efectul unui posibil răspuns negativ. Din fericire, Domnul a făcut după credința lor și, după o căutare de mai bine de 40 minute pe întregul versant, ochelarii au fost găsiți.

Tu ce vei alege astăzi? Îngrijorarea sau încrederea care aduce pacea?

Andreea Strâmbu, instructor exploratori Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro