Însemnul

Devoțional zilnice 29 iunie 2018

Ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut. – Matei 25:40

Un prieten ne-a lăsat un mesaj pe telefon ca să ne anunţe că soţia lui, pe care o vizitasem la spital cu câteva zile înainte, decedase. Ne mai spunea că se făcuseră aranjamentele pentru înmormântare, că data fusese stabilită şi că ne aştepta şi pe noi.

Eram conştienţi că măcar atâta lucru puteam face pentru el, de vreme ce eram consideraţi de-ai familiei.

În ziua înmormântării, pe când ne aflam în casa familiei îndoliate, organizatorul a cerut să se aplice pe fiecare maşină un însemn special care să arate că făceau parte din procesiune. Familia a plecat către biserică, iar noi am ieşit din casă şi am observat însemnul de pe maşina noastră. Ne aşezasem întâmplător în şirul de maşini, iar acum nu puteam decât să mergem înainte!

În timp ce aşteptam în maşină ca procesiunea să pornească, am auzit nişte voci apropiindu-se din spate. În secunda următoare, cineva a deschis uşa de la maşina noastră şi a invitat două persoane să urce (evident, aparţinători ai familiei îndoliate).

Ce înseamnă asta? m-am întrebat. Cine sunt oamenii ăştia? Cum pot face aşa ceva? Am aflat că cele două persoane – necunoscute nouă – erau rude de-ale decedatei. Nu aveau cu ce să se deplaseze. Iar maşina noastră a fost aleasă să-i transporte, fiindcă purta însemnul special.

La scurt timp după aceea, am aflat că lucrul acesta era ceva obişnuit prin partea locului. Din fericire pentru noi, temerile noastre au fost nefondate şi totul a mers bine. Pasagerii noştri nu ne-au făcut absolut nicio problemă.

Mai mult, am avut ocazia să fim de ajutor, deşi cumva constrânşi de situaţie. În final, am avut privilegiul de a ne face noi prieteni şi de a cunoaşte câte ceva despre viaţa lor.

Ne-am aflat în locul potrivit la timpul potrivit şi am primit însemnul pentru slujire.

Cum ne raportăm la oamenii prin care Dumnezeu ne conştientizează de binecuvântările de care putem avea parte atunci când suntem dispuşi să slujim?

Intră în rând! Primeşte însemnul pentru slujirea lui Dumnezeu astăzi!

Quilvie G. Mills

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro