Insula fanteziei

Devoțional zilnice 10 noiembrie 2018

Şi, după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. – loan 14:3

Într-o zi, la şcoală, mă uitam la o serie de şapte tablouri care întruchipau istoria umană de la creaţiune până la viaţa pe Noul Pământ. Seria de tablouri îl înfăţişa pe Isus în diferite activităţi cu oamenii. Pe când trăiam această experienţă vizuală, aproape că-I puteam simţi bucuria faptului că putea în sfârşit să ne arate Cerul. Îmi amintesc de o emisiune veche de la televizor numită Insula fanteziei, în care un tip scund striga plin de entuziasm: „Avionul, şefii’! Avionul!” de fiecare dată când vedea avionul particular că se apropia de insulă, aducând noi vizitatori. Să ni-L imaginăm pe Isus entuziasmat de faptul că sfârşitul este aproape şi strigând: „Copiii noştri, Tată, copiii noştri!”

În emisiunea de la televizor, odată ce avionul ateriza, grupuri de oameni dădeau năvală, deoarece cumva, gazda de pe insulă le îndeplinea visurile. Cerul va fi mai ceva decât atât! Cu toţii avem o imagine despre cum va fi cerul şi despre lucrurile pe care le vom face când vom ajunge acolo. Isus aşteaptă să ne ia acasă cu El. După ce-L întâlnim pe Tatăl este greu să ne imaginăm ce a fost pregătit pentru noi. În fond, ni se spune că El „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi” (Efeseni 3:20).

Poate că pe unii dintre noi îi va duce în regatul animalelor şi le va explica despre ele – ce le place să facă şi cum sunt. În cer, vreau să învăţ atât de multe despre animale.

O fantezie pe care o au unii cu privire la cer este poate aceea că vor călători pe Calea Lactee şi vor primi explicaţii despre cum călătoreşte lumina, de unde vine, de ce nu păleşte niciodată, cum se învârtesc stelele şi ce este praful alb pe care îl vedem acum de pe pământ când ne uităm la cer. Pentru alţii, grădinăritul în cer poate fi o dorinţă adâncă. Isus ne poate arăta cum să cultivăm plante la care nici nu ne-am gândit aici pe pământ. Cerul va fi locul perfect pentru a urmări păsările şi din care să putem vizita alte planete.

Oricare ar fi dorinţele noastre referitoare la cer, Isus ni le va îndeplini. Cea mai importantă parte este însă realitatea – nu fantezia – că Isus ne-a iubit atât de mult încât a venit pe pământ ca să moară pentru noi. El a făcut acest lucru pentru ca într-o zi să putem fi cu El în ceruri pentru veşnicie. Aceasta spune Biblia că este dorinţa inimii Lui. Să alegem să fim acolo cu El!

Beth Versteegh Odiyar

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro