Întoarceți-vă mintea de la ce e artificial la ce e natural!

Fără categorie 14 aprilie 2018

Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?” (Psalmii 8:3,4)

Dumnezeu ne încurajează să contemplăm lucrările Sale din lumea naturală. El doreşte să ne întoarcem mintea de la studierea a ceea ce este artificial spre ceea ce este natural. Vom înţelege mai bine acest lucru atunci când ne vom ridica ochii spre dealurile lui Dumnezeu şi vom contempla lucrările create de mâinile Lui. Mâna Sa a modelat dealurile şi le-a aşezat în echilibru pe poziţia lor, astfel încât să nu se mişte decât la porunca Lui. Vântul, soarele, ploaia, zăpada şi gheaţa sunt slujitori care îi aduc la îndeplinire voia.

Iubirea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu pot fi văzute de către creştin în fiecare dar primit din mâinile Lui. Frumuseţile naturii sunt un subiect de meditaţie. Studiind frumuseţea naturală care ne înconjoară, mintea este înălţată prin natură la Autorul a tot ceea ce este frumos. Toate lucrările lui Dumnezeu vorbesc simţurilor noastre, preamărindu-l puterea şi înălţându-l înţelepciunea. Fiecare lucru creat are farmecul lui, care prezintă interes pentru copiii lui Dumnezeu şi le modelează gustul astfel încât să pună aceste preţioase dovezi ale iubirii lui Dumnezeu mai presus de lucrările iscusinţei omeneşti.

În cuvinte de o intensă ardoare, profetul îl preamăreşte pe Dumnezeu în lucrările create de EI: „Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: «Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?»” (Psalmii 8:3,4). (Youth’s Instructor, 24 martie 1898)

Lumea aceasta, plină de oameni care iubesc plăcerile şi distracţiile, este întotdeauna însetată după ceva nou şi interesant. Şi cât de puţin timp şi cât de puţină atenţie I se acordă Creatorului cerului şi pământului! Dumnezeu face apel la făpturile Sale să îşi întoarcă privirea de la confuzia din jurul lor şi să admire lucrarea mâinilor Lui. Corpurile cereşti sunt demne de contemplaţie. Dumnezeu le-a făcut pentru binele omului, şi, în timp ce studiem lucrările Sale, îngerii lui Dumnezeu vor fi lângă noi ca să ne ilumineze mintea. (Manuscript 96, 1899)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro