Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. – Ieremia 29:11
Aveam planuri. Trebuia să termin liceul într-un timp anume. Apoi îmi doream să călătoresc în Europa, ca o răsplată pentru toată munca şi sacrificiile făcute ca să termin cu bine şcoala. Într-un final, aveam să îmi caut slujba de vis. Totul mergea conform planului… până la un punct. Tot mai multe întreruperi interveneau una după alta. Inima mea era frântă. Nu am mai putut să îmi termin programul de studii în ritmul anticipat de mine. Nu mai puteam să termin la data la care le-am spus prietenilor şi familiei că voi termina. Nici măcar nu mai eram sigură care era slujba de vis pe care mi-o doream.
Biblia ne relatează momente din viaţa oamenilor când fără îndoială că şi ei au simţit „întreruperile”. Totuşi, foarte adesea, în aceste momente aparente de întrerupere, Dumnezeu avea ceva în plan — ceva măreţ! Să îl luăm de exemplu pe Simon Petru. El îşi făcea treaba – spăla plasa după ce s-a întors de la pescuit. Apoi vine Isus: „Depărteaz-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire” (Luca 5:4). Petru lucrase toată noaptea şi nu prinsese nimic. Totuşi, a ascultat de porunca lui Isus şi a prins o aşa mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele! Apoi Isus i-a prezentat ceea ce era doar începutul vieţii lui Petru de atunci încolo: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni” (versetul 10).
Întreab-o pe femeia de la fântână (loan 4) despre întreruperea pe care a avut-o. Ea îşi făcea lucrul ei obişnuit, scotea apă. Dar acolo stătea Isus – un iudeu care îi cerea unui samaritean apă. A început o discuţie între ei. Ea şi-a lăsat vasul de apă acolo şi s-a întors în cetate spunând: „Veniţi de vedeţi un om… nu cumva este acesta Hristosul?” (loan 4:29).
Dumnezeu Se arată în îndatoririle noastre lumeşti, pline cu adrenalină, prin întreruperi divine care schimbă cursul vieţii noastre în mod semnificativ — şi pentru totdeauna. Aceste întreruperi pot lua forma unei întârzieri majore sau a unei convingeri tăcute. În astfel de momente, oricât de grele ar părea, trebuie doar să avem încredere şi să ascultăm, ştiind că Dumnezeu are ceva în plan! El are gânduri de pace, şi nu de nenorocire.
Să fim deschişi să acceptăm aceste întreruperi divine, momente în care Dumnezeu încearcă să ne facă să prosperăm (în mod individual, pe fiecare) şi de asemenea să ne folosească pentru înaintarea împărăţiei Sale.
Stacey A. Nicely