Ioan Botezătorul – credința se înclină

Devoțional zilnic

loan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos şi a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?” Matei 11:2,3

Descurajarea nu ocoleşte pe nimeni. Nici cel mai mare dintre profeţi, cel care a pregătit calea Domnului, nu a fost scutit. Ioan Botezătorul a fost un al doilea Ilie, şi dacă primul a trecut printr-o depresie severă, nici al doilea nu avea cum să nu treacă la fel.

De mai multă vreme Ioan se afla în temniţă pe nedrept şi Hristos nu făcea nimic pentru ca să-l scape şi să-i facă dreptate. Ioan era intrigat de această situaţie şi nu o putea înţelege. Dar prin experienţa aceasta, Ioan era părtaş aceleiaşi situaţii ca şi Mântuitorul mai târziu. Fiul lui Dumnezeu avea să fie condamnat pe nedrept şi crucificat, fără ca Tatăl Său să intervină.

Aceste realităţi greu de înţeles fac parte dintr-un program superior, în care raţiuni speciale fac să nu poată fi aplicată o dreptate simplă şi directă. Cândva, Iov şi alţii au trecut printr-un asemenea proces. Nici ei nu puteau înţelege de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă. Noi, din poziţia noastră de cititori neimplicaţi în acest proces, putem înţelege câte ceva, dar ei nu aveau acest avantaj.

Ioan avea nevoie de certitudinea că ceea ce constituise misiunea de bază a vieţii sale nu era o farsă. De aceea i-a trimis pe ucenicii săi să-L întrebe pe învăţătorul cum stau lucrurile. Hristos nu i-a trimis un răspuns direct, ci i-a furnizat informaţiile care-l puteau conduce la o concluzie personală. Era mai bine pentru Ioan să se convingă singur decât să primească un răspuns direct la întrebarea sa.

Succesul la un pas de tine:

Nu toate lucrurile care ni se întâmplă au o explicaţie în sistemul nostru de a le înţelege. Unele fac parte din categoria descrisă mai sus. Ferice de tine dacă eşti învrednicit să ai o asemenea experienţă!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit