Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

Devoțional zilnic

Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.” Apocalipsa 21:3

Cortul lui Dumnezeu cu oamenii” este metafora care se aplică la locuinţa veşnică a celor mântuiţi. Ea se referă atât la reşedinţa de sărbătoare, supranumită şi „Noul Ierusalim” sau „Casa Tatălui Meu”, cât şi la adăpostul sigur şi fericit din celelalte zile.

Indiferent unde se vor afla oamenii cei răscumpăraţi, Dumnezeu va fi cu ei pentru a le asigura confortul şi siguranţa absolută. Relaţia din sânul acestei fericite congregaţii este întărită prin trei niveluri de legături de apartenenţă şi interdependenţă. Sfinţii sunt ai lui Dumnezeu pentru că El este Făcătorul lor, de la care ei au primit viaţa pământească. Părinţii le-au dat naştere prin puterea lui Dumnezeu. Această primă viaţă dăruită de la Dumnezeu a fost marea lor şansă de a-L alege ca Domn şi Mântuitor. În situaţia în care ei au făcut această alegere. El a devenit a doua oară Dumnezeul lor, prin răscumpărarea lucrată de jertfa Fiului Său. Având statutul de mântuiţi pentru veşnicie, Dumnezeu le este a treia oară Domn, prin faptul că prin El este asigurată viaţa lor cea nouă, desăvârşită şi eternă.

Cortul lui Dumnezeu cu oamenii este centrul de interes al întregului univers, pentru că prin acest experiment caracterul lui Dumnezeu este revelat în modul cel mai explicit şi strălucit cu putinţă. Oamenii răscumpăraţi din orice seminţie, limbă şi popor vor continua să fie în vecii vecilor trofeul de biruinţă al iubirii lui Dumnezeu, care merită toată lauda şi mărirea.

Succesul la un pas de tine:

Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit