Iosif – modeul de a vedea lucrurile

Devoțional zilnice

Iosif le-a zis: „Fiţi fără teamă; căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume să scape viaţa unui popor în mare număr.” Geneza 50:19

Iosif avea un mod de a vedea lucrurile care l-a ajutat foarte mult să depăşească momentele grele ale vieţii sale. Atunci când lucrurile au mers bine, Iosif nu şi-a schimbat filosofia de viaţă. El a continuat să privească partea plină a paharului.

Fraţii săi se temeau că, după moartea tatălui lor, Iosif va recurge la represalii pentru relele tratamente pe care aceştia i le aplicaseră cândva. Este foarte posibil că ei aşa ar fi procedat. Dar Iosif continua să fie diferit. Încă din copilărie, el putea să vadă mâna Domnului călăuzind lucrurile. Acolo unde alţii ar fi văzut doar nenorociri fără număr, Iosif vedea clar mâna Providenţei lucrând.

Nu ştim sigur dacă Iosif văzuse sfârşitul luminos al familiei sale, aşezată la loc de tihnă în delta Nilului, în timp ce caravana ismailiţilor îl căra spre Egipt. Poate că a fost adesea descurajat în timp ce anii se scurgeau, şi el continua să se afle în temniţă pe nedrept. Dar atunci când viaţa lui se apropia de final, Iosif privea în urmă cu satisfacţie şi putea distinge mişcarea mâinii călăuzitoare a lui Dumnezeu în viaţa sa.

Pentru Iosif, deprinderea de a identifica planul lui Dumnezeu pentru sine nu era o sclipire de moment, ci o obişnuinţă practicată o viaţă. Acesta era un obicei format prin alegere şi realegere. Satisfacţiile pe care i le oferea acest mod de a privi lucrurile depăşeau cu mult puterea de înţelegere a fraţilor săi. Prin această distincţie, Iosif se dovedea un om superior.

Succesul la un pas de tine:

Modul tău de a vedea lucrurile are nevoie de o revizuire din timp în timp. Încearcă să priveşti viaţa dintr-o perspectivă nouă şi constructivă!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit