Iosif și jandarmul

DEVOTIONAL EXPLO

O mamă cu un prunc în brațe și altul ținându-se de poală intra adesea în prăvălie. Stăteau la rând până când toți cumpărătorii erau serviți iar atunci când îi venea rândul stătea în fața tejghelei fără să ceară nimic. Vânzătorul își trimitea ajutorul în magazie după te miri ce, și în grabă punea într-o pungă de hârtie ce avea la îndemână: o dată făină, altă dată griș, mălai ori pezmeți.
Așa se petrecură lucrurile câțiva ani de zile. Copiii crescură, vremurile deveniră mai bune și văduva își văzu copiii mărișori. Ei plecară la școală iar ea își găsi de lucru. Timpul trecea…

Într-o noapte, cineva bătu încetișor la ușă – la ușa casei din spatele prăvăliei. Prin ușa crăpețită, Iosif văzu afară în noapte, îmbrăcat doar în pijamale și încălțat doar cu papuci de casă pe jandarmul satului! Își plecă urechea să asculte. Cu emoție în glas și cu voce tremurândă, jandarmul îi explică:

– Am primit o listă cu nume… Numele tău e pe listă! Înainte de răsăritul soarelui toți cei de pe listă vor fi arestați.

Iosif a înțeles ce avea de făcut. Își cusu în paltonul lui cel gros câteva obiecte de valoare, umplu buzunarele cu câte ceva de ronțăit și plecă în toiul nopții. Toți ceilalți evrei, înainte să se lumineze de ziuă, au fost luați de acasă cu forța, înghesuiți în camioane militare și duși…duși pentru totdeauna. Plecau spre Polonia.

„Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!” Matei 5:7

Jandarmul era nimeni altul decât acel prunc ce se ținea de poala mamei atunci când ea căuta ajutor la prăvălia lui Iosif jidanul. În acea noapte, în cele câteva ore, prin mintea lui trecură toate amintirile din perioada copilăriei când mila lui Iosif alina foamea lui. S-a hotărât! Își va pune viața în joc și va face ceea ce conștiința lui îl îndemna.

Știi din ce cauză trimitea Iosif ajutorul în magazie atunci când ajungeau mama cu copiii la tejghea? Ca să nu fie văzut dând mâncare fără plată orfanilor și să fie pârât soției lui care îl certa de fiecare dată când făcea câte o milostenie.

Pentru a știi mai multe despre acele vremuri, caută informații despre Holocaust!

Ionel Indricău, Director Exploratori, Conferința Banat

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit