Iov – rațiune și resemnare

Devoțional zilnic

Şi a zis; „Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat, binecuvântat fie Numele Domnului!” Iov 1:21

Iov nu avea cum să-şi dea seama de semnificaţia nenorocirilor care au venit peste el. El sesiza o duşmănie oarbă care încerca să-l copleşească, dar nu ştia cine este în spatele ei. Ceea ce îl chinuia mai rău era tocmai această confuzie care îl îngropa de viu printre propriile ruine.

Dar Iov era încă un bărbat puternic şi încerca să supravieţuiască emoţional. Experienţele trecutului l-au învăţat că lucrurile au totuşi un capăt, pe care trebuie să-l aştepţi cu răbdare şi va veni. El nu reuşea să vadă luminiţa de la capătul tunelului, dar ştia că undeva în faţă se va zări cândva o geană de lumină salvatoare.

Până când avea să înţeleagă mai bine de ce i se întâmplau tocmai lui acele lucruri. Iov a încercat să recapituleze datele pe care le avea la îndemână. Raţionamentul său era simplu, dar puternic. El ştia că la naştere era gol şi că la moarte nu va putea să ia cu el nimic. Repetând acest adevăr. Iov simţea că măcar unele lucruri erau clare şi deocamdată se mulţumea cu ceea ce îi era clar.

Un al doilea lucru de care era conştient şi sigur era suveranitatea lui Dumnezeu, care dă şi ia după buna Sa plăcere. El este suveran şi nu I se poate cere socoteală. Ajungând în acest punct, Iov simţea deja o anumită siguranţă şi uşurare. Începuse să-l cuprindă o dulce resemnare. Parcă se simţea oarecum împăcat cu soarta. Făcuse tot ce se putea face, şi acum, stând în faţa implacabilului, nu mai avea nimic de făcut decât să aştepte.

Succesul la un pas de tine:

Viaţa va fi uneori mai dură de cum eşti obişnuit să o accepţi. Nu recurge la întrebări fără răspuns. Recapitulează lucrurile simple pe care le poţi înţelege şi accepta. Mâine va fi altfel.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit