Devoțional zilnic

Irod – conștiință și abuz

Dar cârmuitorul Irod, care era mustrat de loan pentru Irodiada, nevasta fratelui său Filip, şi pentru toate relele pe care le făcuse, a mai adăugat la toate celelalte rele şi pe acela că a închis pe loan în temniţă. Luca 3:19,20

Irod intrase pe drumul abuzurilor. Mintea îi spunea că ceea ce făcea nu este bine, dar cu puţină luptă putea să-şi biruiască mustrările de conştiinţă. Aşa că, la insistenţele incitante ale nevestei fratelui său Filip, a acceptat să o ia de nevastă. Oricine putea vedea că acest lucru era inadmisibil, dar nu avea cine să-i spună.

loan Botezătorul a considerat că Irod avea nevoie de o solie de mustrare, aşa că nu a ezitat să-i vorbească. În timp ce Irod îl asculta, inima sa era în cumpănă. loan avea dreptate, dar Irodiada nu era o femeie de care să poţi trece uşor. Între propria conştiinţă şi puterea paralizantă a Irodiadei, guvernatorul se lăsa să alunece în voia soartei, măgulindu-se cu gândul că loan avea dreptate şi ar trebui să facă ceva. Poate cândva, în viitor, va îndrepta lucrurile, dar acum nu se putea. În timp ce conştiinţa continua să-l mustre, Irod continua să lupte împotriva ei şi, amânând să asculte, îşi prelungea singur chinurile sufleteşti.

Primind o sesizare că loan Botezătorul produce agitaţie publică, a fost de ajuns pentru Irod să-l întemniţeze. Pe această cale încerca să facă faţă mustrărilor de conştiinţă. El credea, ca mulţi alţii, că, dacă pedepsea pe cineva, simţămintele sale de vină vor fi mai puţin acute. Dar lucrul acesta era numai o strategie a sinelui vinovat de a se uşura de mustrări de conştiinţă. Numai ascultarea ar fi putut rezolva lucrurile.

Succesul la un pas de tine:

Când conştiinţa continuă să te mustre pentru ceva, nu ajută la nimic strategiile de evitare. Fă ce trebuie să faci, şi va fi bine!