Iș Boșet

Devoțional zilnice 12 mai 2018

Iş-Boşet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el. (2 Samuel 3:11)

Cuvântul „fobie” vine din limba greacă φοβία și înseamnă „frică”. Oamenii pot avea diferite temeri, ca de exemplu: fobia de singurătate, de boală, de schimbare, de necunoscut, de întuneric, de moarte, de pierderea libertății, de insecte, de culori, de tunete, de incendii ș.a. Aceste frici pot fi atât de puternice, încât ne blochează, ne acaparează toată atenția și concentrarea și în cele din urmă ne distrag de la lucruri esențiale.

Iș-Boșet a fost unul dintre cei patru fii ai regelui Saul care, după moartea tatălui și fraților săi, a devenit rege în Israel. Numele lui a fost la origine Eşbaal, dar a fost alterat de scribi, care au scris boset („ruşine”), în loc de numele aparent al divinităţii păgâne Baal (1 Cronici 8:33; 9:39). El avea patruzeci de ani când s-a făcut rege și a domnit doi ani peste Israel. După asasinarea lui Abner de către Ioab, puterea lui Iș-Boșet a devenit tot mai mică, iar într-o noapte, comandanții armatei, Rechab și Baana, l-au asasinat pe când dormea, prin decapitare.

Instaurarea lui Iș-Boșet ca împărat are legătură cu Abner, comandatul armatei lui Saul, care dorește să-și realizeze propriile ambiții și scopuri egoiste și să scape de fobia numită David. Astfel, fiul lui Saul acceptă să fie „unealta” lui Abner în conflictul acestuia cu David. De teama de a nu-și pierde poziția, Iș-Boșet sacrifică principiile adevărului. În urma discuției cu Abner despre relația nepotrivită a acestuia cu Rițpa, regele refuză să mai spună ceva pentru că se temea de el. Frica de Abner îi influențează comportamentul lui Iș-Boșet.

„Alege mai degrabă, sărăcia, reproșul, despărțirea de prieteni sau orice altă suferință decât să-ți pângărești sufletul de păcat. Mai bine moartea decât dezonoarea sau călcarea Legii lui Dumnezeu ar trebui sa fie mottoul fiecărui creștin.” (Mărturii pentru biserică, vol. 5, pp. 153–154)

Astăzi provocarea este să rămânem loiali adevărului, să evităm prieteniile nepotrivite indiferent de privilegiile ce pot fi obținute. Merită să rămânem cu teama de Dumnezeu, indiferent de funcțiile promise de „Abnerul” modern. Frica de oameni poate indica deconectarea de la prietenia cu Dumnezeu. Este timpul ca în această zi să arătăm tuturor că teama de Dumnezeu este prioritară în viața noastră, indiferent de fobiile celorlalți!

Florin Răduț, pastor, Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro