Isus merge la mall

Devoțional zilnic 4 aprilie 2019

Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt – 1 Petru 1:16

Adesea cântăm versurile acelui imn vechi: „Trăieşte viaţa Ta în mine, o Isus, împărat al împăraţilor!” Dar chiar vrem acest lucru? De exemplu, cum ar fi dacă, atunci când mergem la cumpărături, chiar l-am permite lui Isus să trăiască prin noi? Dacă ne-am permite nouă – prin Duhul Sfânt — să arătăm asemenea Lui? Dacă aş vedea o haină căzută de pe umeraş în magazin, m-aş apleca să o iau şi să o pun la loc? Aş invita pe altcineva care a cumpărat doar puţine lucruri să meargă înaintea mea la casă, deşi eu am căruţul plin? Aş zâmbi plină de simpatie unei mame ruşinate care încearcă să îţi ţină sub control copilaşul în timp ce plăteşte pentru cumpărături? Ce ar face Isus?

Ce le-ar spune Isus oamenilor din magazinele de la mail? El adesea mă încurajează să aleg o casă de marcat unde vânzătoarea arată obosită şi are faţa lungă, să trec pe la cineva căruia i-ar prinde bine un cuvânt de încurajare. Isus chiar oferă ocazii de a începe discuţii frumoase. Uneori e foarte simplu, doar îmi schimb replica de salut — „Să aveţi o zi frumoasă!” — cu o frază în plus, rostită peste umăr, la plecare: „Am mea tocmai s-a făcut mai frumoasă!” şi văd cum vânzătoarea îmi zâmbeşte.

Într-o ocazie am întrebat-o pe casieriţa de la un magazin: „Tu lucrezi aici pentru a-ţi plăti şcoala?” Da, chiar acesta era motivul şi apoi totul a continuat de la sine. Ea mi-a povestit că mai avea doar un an de şcoală, dar nu era sigură că va reuşi din cauza presiunii de la locul de muncă şi a grijii pentru copiii ei. Isus, care trăieşte în mine, I-a adresat un cuvânt de încurajare şi de bucurie.

Cu altă ocazie, o angajată a magazinului m-a întrebat dacă m-ar putea ajuta să duc cumpărăturile. M-am rugat în gândul meu şi am observat că ea era obosită; am pus mâna pe braţul ei şi am întrebat-o în şoaptă: „Eşti bine?” Nu, nu era bine. Ginerele ei de departe, din Ohio, îşi abandonase familia, lăsând-o în urmă pe fata ei foarte tulburată, încercând să îşi reorganizeze viaţa, să se mute, să îşi găsească un loc de muncă şi să schimbe şcoala copiilor. Toate acestea fără niciun venit, deocamdată. Acea mamă împovărată mi-a spus că ea avea două slujbe, încercând să îi trimită un salariu fiicei ei în Ohio. Din nou… a venit un cuvânt de mângâiere din partea lui Isus.

Când Isus trăieşte în noi, îndeplinim mai mult decât îndatoririle de rutină sau cumpărăturile săptămânale.

Doamne — trăind în inima mea şi păşind cu mine unde şi la cine mă trimiţi chiar acum? Cum ai vrea să fii văzut şi auzit prin mine astăzi?


Janet Lankheet

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro