Iubirea de mamă

Devoțional zilnic 11 ianuarie 2020

Dimpotrivă, ne-am arătat blânzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii. Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi viaţa noastră, atât de scumpi ne ajunseserăţi. 1 Tesaloniceni 27,8

Apostolul Pavel a dezvoltat o relaţie atât de strânsă cu oamenii pe care i-a adus la Isus, încât îi considera mai mult copii decât ucenici ai săi. El şi-a comparat afecţiunea cu cea a unei mame pentru copiii ei.

Acum 35 de ani, oamenii de ştiinţă din domeniul social au început să observe importanţa legăturii timpurii cu bebeluşii. Studii făcute pe pui nou-născuţi de maimuţă cărora le-au fost oferite mame manechin la naştere au reliefat că, inclusiv atunci când manechinele erau realizate din materiale moi şi ofereau lapte formulă, maimuţele crescute de mame vii cu care au putut interacţiona au devenit mai sociabile. Puii de maimuţă cu mame manechin prezentau probabilitate mai mare de a suferi de disperare. Oamenii de ştiinţă presupun că lipsa unei legături cu bebeluşii poate cauza probleme similare.

Majoritatea bebeluşilor sunt gata să creeze legături imediat după naştere. Unii părinţi simt un ataşament intens faţă de nou-născuţi în primele minute sau zile după naştere. Însă la alţi părinţi, în special la părinţii copiilor adoptaţi sau la părinţii sociali, acest proces poate dura mai mult.

Indiferent de ritm, crearea legăturilor emoţionale este un proces, nu ceva ce ar trebui să se întâmple într-o anumită perioadă după naştere. Pentru mulţi părinţi, legăturile emoţionale sunt un produs secundar al grijii oferite în fiecare zi copilului. Poate nici nu îţi dai seama când se întâmplă, dar când vei vedea primul zâmbet al bebeluşului, vei realiza că eşti umplut(ă) de dragoste şi fericire pentru micuţul tău.

Aceasta nu este o abilitate pe care o înveţi, este un sentiment natural pe care Dumnezeu l-a pus în inima ta. Aceia dintre noi care sunt părinţi apreciază acest sentiment şi strălucesc în lumina legăturii emoţionale cu copilul lor. Vă urez să savuraţi fiecare minut al acestei experienţe!

Îţi mulţumesc, Tată, pentru că Ţi-ai lăsat dragostea să strălucească pentru copiii noştri, prin intermediul inimii noastre! Ajută-ne să ne bucurăm de această experienţă cât mai mult, ca şi ei să simtă dragostea Ta prin noi!


Claudio şi Pamela Consuegra

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro