Iudeii din Roma – credința la dispoziție

Devoțional zilnic

Unii au crezut ce le spunea el, iar alţii n-au crezut. Fapte 28:24

Ajuns la Roma, deşi nu aşa cum şi-ar fi dorit altădată, Pavel a înţeles că se afla acolo pentru a-şi mărturisi credinţa. Aşa că i-a căutat îndată pe fraţii săi evrei pentru a le da vestea cea bună. De cum l-au auzit, aceştia s-au împărţit în două tabere. Unii au crezut ce le spunea el, alţii n-au crezut.

Viaţa este destul de complicată pentru a explica foarte simplu mecanismele interioare ale celor care au crezut şi ale celor care n-au crezut. La prima vedere, pare să fie vorba de o alegere personală. Odată făcută o asemenea alegere, devine deja foarte greu a mai face schimbări de poziţie. Mintea noastră este astfel făcută, încât, după luarea unei decizii, parcă ceva se blochează în noi şi ne vine foarte greu să mai schimbăm ceea ce am hotărât. Pe deoparte, acest mecanism specific le dă stabilitate hotărârilor noastre, dar pe de altă parte suntem împiedicaţi să acceptăm lucrurile noi. Şi totuşi acest blocaj nu este singurul mecanism care funcţionează în mintea noastră atunci când luăm decizii.

Dacă mergem puţin mai departe, ne dăm seama că starea de moment a emoţiilor şi trăirilor noastre nu este mereu aceeaşi. Intr-o anumită măsură, iudeii din Roma care au respins credinţa nu se aflau într-un moment prea bun, iar starea lor sufletească le-a influenţat decizia.

Starea de moment este determinată de preocuparea generală şi de dispoziţia sufletească pe care o cultivăm în timp. Cei doritori şi căutători de mântuire au primit vestea cea bună cu bucurie, ceilalţi au respins-o cu uşurinţă.

Succesul la un pas de tine:

Preocuparea de fond este unul dintre cei mai importanţi factori de decizie. Cultivă conştient lucrurile care merită.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit