Lecții învățate

Devoțional zilnic 8 iunie 2019

Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt. – Plângeri 3:22

Eu, sora mea mai mare şi o elevă de la colegiu mergeam cu maşina din Kingston înspre Westmoreland pentru a petrece sfârşitul de săptămână acolo, când am rămas fără frână la maşină. Am trecut pe cealaltă bandă de circulaţie şi am virat la dreapta pe un drum de ţară, după care ne-am izbit de o structură pătrată din ciment. Eram în stare de şoc. Deşi niciuna dintre noi nu era rănită grav – lăudat fie Domnul —, am fost duse la spitalul Kingston pentru tratament, în timp ce o maşină de depanare a tractat maşina şi a dus-o la mecanic. Dar totuşi nu pot subestima lecţiile spirituale pe care le-am învăţat din acel accident, lecţii care m-au condus la o introspecţie atentă şi apoi m-au făcut să privesc în sus, de unde vine ajutorul. Iată patru lecţii.

În primul rând am învăţat că, şi în acest veac, mila şi bunătatea lui Dumnezeu nu dau greş. Partea din faţă a maşinii a fost zdrobită din cauza impactului puternic şi doar mila lui Dumnezeu a făcut ca picioarele mele să nu fie strivite sau ca volanul să nu îmi zdrobească pieptul. Toate trei am ieşit din maşină fără răni grave.

În al doilea rând, am văzut protecţia Duhului Sfânt în locul accidentului, ajutorul fiind aproape şi disponibil, compania de tractare fiind doar la două străzi distanţă. Proprietara terenului pe care a avut loc accidentul s-a oferit să ne ducă la spitalul Kingston şi a aşteptat până am fost consultate. Ne-a explicat că ar fi trebuit să plece mai devreme de pe proprietate, dar a mai zăbovit fără motiv. Acum a putut vedea călăuzirea Duhului Sfânt.

În al treilea rând, am văzut că mai mulţi oameni au fost dispuşi să facă un efort special pentru noi. Voi fi întotdeauna recunoscătoare lui Dumnezeu pentru dr. Carmelita Jones, pentru pastorul K. C. şi doamna Henry, pentru dr. Stephanie McFarlane şi pentru vecina mea, domnişoara Juliet Patterson. Fiecare dintre aceştia m-a ajutat fără rezerve în timp de nevoie, lucru care poate a creat şi inconveniente.

În cele din urmă, se merită să îi slujeşti Domnului. Am simţit dragostea, călăuzirea, conducerea, protecţia şi grija lui Dumnezeu în moduri în care nici nu mi le-aş fi putut imagina. Ştiu că şi tu ai simţit grija Sa protectoare în lecţiile vieţii. Dumnezeu este bun!


Theresa M. McDonald

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro