Mângâietorul, 2 ianuarie

Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. Ioan 16:13

Cum putem sta în ziua încercării dacă nu înțelegem cuvintele lui Hristos? El a spus: „V-am spus aceste lucruri cât mai sunt cu voi. Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”(Ioan 14:25, 26). Duhul Sfânt este cel care trebuie să aducă în memoria noastră cuvintele lui Hristos. Tema asupra căreia a ales Domnul Hristos să rămână în ultima cuvântare adresată ucenicilor Săi a fost cea a lucrării Duhului Sfânt. El le-a deschis în față o mare parte din adevăr. Ei trebuiau să primească cuvintele Sale prin credință și Mângâietorul, Duhul Sfânt, urma  să aducă toate lucrurile în memoria lor.

Mângâierea dată de Hristos în această făgăduință era găsită în faptul că influența divină trebuia să fie cu urmașii Săi până la sfârșit. Dar această făgăduință nu este acceptată, nici crezută de oameni astăzi și de aceea nu este prețuită de ei și nici nu se vede împlinirea ei în experiența bisericii. Promisiunea darului Duhului lui Dumnezeu este lăsată ca o chestiune care trebuie luată puțin în considerare de către biserică. Acest subiect nu este imprimat asupra oamenilor și rezultatul este doar ceea ce ar putea fi de așteptat – secetă spirituală, întuneric spiritual, declin și moarte spirituală. Subiecte minore ocupă mintea și sufletul, dar puterea divină care este necesară pentru creșterea și prosperitatea bisericii, care, dacă ar fi dobândită, ar aduce cu sine toate celelalte binecuvântări, lipsește, deși ni se oferă într-o infinită plinătate. Atât timp cât biserica este mulțumită cu lucruri mici, ea este descalificată pentru a primi lucrurile mari ale lui Dumnezeu. Dar de ce nu ne este foame și sete după darul Duhului Sfânt, când acesta este mijlocul prin care inima poate fi păstrată curată? Domnul plănuiește ca  puterea divină să coopereze cu efortul omenesc.

Este esențial pentru creștin să înțeleagă rostul promisiunii Duhului Sfânt chiar înainte de venirea Domnului nostru Isus a doua oară. Vorbiți despre El, rugați-vă pentru El, predicați despre El; căci Domnul este mai dispus să dea Duhul Sfânt decât sunt părinții doritori să ofere daruri  bune copiilor lor. – The Review and Herald, 15 noiembrie 1892.

Devoționalul face parte din cartea  ”Ye Shall Receive Power ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Articolul Mângâietorul, 2 ianuarie apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro