Angela Merkel a vizitat pentru prima dată lagărul de concentrare de la Auschwitz vineri, 6 decembrie, fiind primul cancelar german care vizitează lagărul în ultimii 24 de ani. Înaintea ei, alţi doi cancelari au mai vizitat Auschwitzul: Helmut Schmidt, în 1977, și Helmut Kohl, în 1989 și 1995. Însă cei doi nu se confruntau cu o rată atât de ridicată de antisemitism ca cea înregistrată astăzi în Germania.

Cu prilejul vizitei sale la Auschwitz, Merkel a donat din partea Germaniei 60 de milioane de euro fundaţiei care se ocupă de conservarea monumentului istoric și a declarat că se simte „rușinată în faţa crimelor barbare comise aici de către germani. Crime care sunt imposibil de redat în cuvinte”.

La 27 ianuarie 2020 se vor împlini 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de către armata sovietică, dar Angela Merkel a decis să viziteze acum tabăra deoarece Fundaţia Auschwitz-Birkenau serbează 10 ani de la înfiinţare. Sursele BBC din Germania susţin însă că Merkel ar fi ales acest moment în cazul în care nu ar mai rămâne la putere până la ceremoniile de pe 27 ianuarie, având în vedere faptul că guvernarea ei se bazează acum pe o coaliţie ce este pe cale să se destrame.

Alături de cancelarul german a fost prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și Bogdan Stanislaw, unul dintre supravieţuitorii Auschwitzului, care și-a povestit experienţa din lagărul unde a sosit la vârsta de 12 ani. „În ianuarie 1945 îmi amintesc cum fugeam spre linia de cale ferată, ţinând-o pe mama de mână. Ne întrebam când vom fi eliberaţi. Deţinuţii mai vechi au râs atunci și ne-au arătat hornurile fumegând, apoi ne-au spus: «Le vedeţi? Pe acolo e singura cale de ieșire. Nu există alta»”, le-a povestit Bogdan celor prezenţi.

Stefanie Schüler-Springorum, directoarea Centrului de Cercetare a Antisemitismului din cadrul Universităţii Tehnice din Berlin, a afirmat că vizita Angelei Merkel la Auschwitz este un eveniment istoric, în condiţiile în care niciun cancelar german n-a mai fost acolo de 25 de ani. „Este o declaraţie publică. Realizează că sunt ultimii ei ani la Cancelarie și că este important să meargă”, a declarat Stefanie Schüler-Springorum.

A uitat Europa de Holocaust?

CNN a realizat anul trecut un sondaj despre antisemitismul populaţiei actuale a Europei, în care a intervievat peste 7.000 de adulţi din Germania, Franţa, Polonia, Austria, Marea Britanie, Ungaria și Suedia. Studiul a debutat la scurt timp după cel mai sângeros atac asupra evreilor de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, cel de la sinagoga din Pittsburgh, unde 11 evrei și-au pierdut viaţa.

Conform sondajului, 1 din 20 de europeni intervievaţi nu a auzit niciodată de Holocaust. Însă, de asemenea, o treime dintre europeni este de părere că evreii se folosesc de Holocaust pentru a câștiga o mai bună poziţie socială sau financiară, în timp ce o altă treime nu a exprimat nicio opinie pe acest subiect.

„Metodele moderne de comunicare le dau posibilitatea persoanelor antisemite să-și propage mesajul mult mai eficient decât o făceau naziștii pe vremuri”, declara Manfred Goldberg, un supravieţuitor al Holocaustului, în urma unei vizite la lagărul Stutthof, din Polonia, unde a petrecut 8 luni de captivitate.

Renașterea antisemitismului în Germania

În primăvară, Felix Klein, un oficial al guvernului german, i-a sfătuit pe evrei să nu poarte kippa pe stradă pentru a nu se expune atacurilor rasiste. „Antisemitismul a existat dintotdeauna în Germania, însă acum își arată faţa urâtă mult mai deschis, fără frică”, a declarat Felix Klein pentru CNN.

De asemenea, în octombrie, un bărbat înarmat a ucis doi oameni în încercarea de a ataca o sinagogă din orașul german Halle, în ziua de Yom Kippur. După ce a fost prins, a mărturisit deschis că atacul a fost unul antisemit.

Cifrele oficiale arată că anul acesta, în Germania, au avut loc peste 1.600 de atacuri rasiste asupra evreilor, cu 10% mai multe decât în 2018; 69 dintre atacurile din 2018 au fost însoţite de violenţă fizică, faţă de doar 37, câte au fost înregistrate în 2017. „Să ne amintim crimele… este o responsabilitate pe care nu vom înceta niciodată s-o avem. Ea aparţine fără nicio îndoială ţării noastre. Iar conștientizarea acestei responsabilităţi este parte din identitatea noastră naţională”, a declarat Angela Merkel în timpul vizitei de vineri.