Mesaje tăcute

Devoțional de seară

Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. – 1 Corinteni 12:24,25

Cu ani în urmă am fost la înmormântarea unui membru din biserica noastră. Era o femeie tăcută, cu o vorbire blajină, iar prezenţa ei era evidenţiată doar prin zâmbetul ei. Nu şi-a exprimat niciodată gândurile în timpul vreunei dezbateri biblice, nici nu şi-a spus opinia în timpul întâlnirilor din biserică. Atunci când am intrat în biserică pentru a lua parte la înmormântarea ei, am fost luată prin surprindere de faptul că biserica era plină cu mai bine de două sute cincizeci de oameni. În timpul ceremoniei, am aflat că ea a atins vieţile multor oameni trimiţându-le notiţe sensibile scrise de mână vecinilor, prietenilor şi colegilor de muncă. Ce impact a avut ceremonia ei asupra mea în acea zi!

Scrisul – fiind el chiar şi un bileţel scurt sau o scrisoare de final de an – întotdeauna a fost un lucru dificil pentru mine. Şi totuşi, am descoperit că aceste bileţele pot fi folosite în diferite situaţii în moduri foarte personale, fie că sunt notiţe de mulţumire, încurajare sau felicitare. O notiţă personală are o modalitate unică de a deschide uşa unei prietenii. Deseori, odată cu prietenia vin şi oportunităţile de a împărtăşi dragostea lui Dumnezeu. Notiţele mele nu sunt pline de înţelepciune sau cuvinte extravagante, dar ele conţin sentimente sincere pe care le aştern pe hârtie pentru altcineva.

Recent, am descoperit că o colegă de-a mea a devenit oarecum retrasă şi aparent tristă. Cu toate că nu ştiam motivul schimbării comportamentului ei, nu puteam să nu mă gândesc că poate totul are de a face cu băiatul ei de treizeci şi ceva de ani, care s-a sinucis cu aproape un an în urmă. Am ezitat să spun ceva, apoi m-am apucat să scriu o notiţă. Mă rugam în timp ce făceam proiectul notiţei. Întotdeauna fac mai întâi un proiect. Presupun că este din cauza faptului că vreau să fiu sigură de ceea ce vreau să transmit şi, de asemenea, să îi permit lui Dumnezeu să corecteze gândurile mele firave. I-am trimis notiţa finală. La timpul potrivit, eu şi ea am avut o conversaţie sinceră despre ceea ce o îngrijora pe ea.

Cu siguranţă, multe femei au talente şi o misiune pe care le-a dat-o Dumnezeu. Unele femei sunt mai populare, în timp ce altele sunt mai silenţioase. Totuşi, toate suntem preţioase în ochii lui Dumnezeu, iar când talentele noastre sunt folosite spre slava Lui, noi le putem asigura nespuse binecuvântări acelora care se află în sfera noastră de influenţă. Poate că tăcerea, notiţele scrise pot extinde sfera slujirii tale.


Lynn Nicolay

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit