Înaintea Domnului, care m-a ales mai presus de tatăl tău şi de toată casa lui, ca să mă pună căpetenie peste poporul Domnului, peste Israel, înaintea Domnului am jucat. (2 Samuel 6:21)
Mical, fiica regelui Saul, este o prinţesă din ţara lui Israel. Între ea şi tânărul David se dezvoltă o poveste de iubire fascinantă. Niciun obstacol nu este prea mare pentru a-i ţine departe unul de celălalt și devin soţ și soţie.
Urmează o perioadă grea pentru David, deoarece Saul doreşte să-l ucidă, dar reuşeşte să fugă departe, fiind ajutat de Mical, care îşi riscă viaţa pentru a-l scăpa.
După ce David ajunge rege şi cucereşte Ierusalimul, se hotărăşte să aducă chivotul Domnului în oraş. Mergând în urma preoţilor care îl purtau, şi-a manifestat bucuria înaintea tuturor. Locuitorii Ierusalimului l-au văzut pe regele lor sărind şi jucând din răsputeri în timpul procesiunii înaintea Domnului, în timp ce Mical îl urmărea de la fereastră. Mical l-a dispreţuit în inima ei, iar apoi l-a înjosit: „Cu câtă cinste (ironie!) s-a purtat azi împăratul lui Israel descoperindu-se înaintea slujnicelor supuşilor lui cum s-ar descoperi un om de nimic!” (2 Samuel 6:11-20). Ce s-a întâmplat în inima lui Mical? Cum de a ajuns de la iubire la dispreţ?
Cum a reacţionat David la această critică? David a mustrat-o pe Mical spunând că Dumnezeu îl respinsese pe tatăl ei, Saul, în favoarea lui, după care a adăugat: „Vreau să mă arăt şi mai de nimic decât de data asta şi să mă înjosesc în ochii mei; totuşi voi fi de cinste la slujnicele de care vorbeşti” (2 Samuel 6:21-22).
Mai întâi despre David: a greşit el? Episodul acesta este încadrat de episodul morţii lui Uza şi de întâlnirea lui David cu prorocul Natan, care îi descoperă extraordinara onoare pe care i-o acordă Dumnezeu, şi anume aceea de a-i întări pe vecie scaunul de domnie. Este evident că, dacă ar fi fost rău, dansul lui David nu putea preceda o asemenea promisiune. Totuşi, o greşeală face, şi anume îşi ia „ţiitoare şi neveste” (2 Samuel 5:13), dar şi acestea din popor, neluându-şi femei străine.
Cât despre Mical, un lucru este evident, acela că nu îl mai iubea, ci îl dispreţuia pe David. Ea nu îşi zideşte propria casă (Proverbele 14:1) – nu a priceput ceea ce a făcut David: el s-a dăruit pe sine Domnului, s-a umilit înaintea Lui chiar dacă era împărat, iar ea nu a putut accepta acest lucru.
Ea nu îi mai aparţinea lui, nu mai alcătuiau „o casă”. Mical, „fata lui Saul” (nu nevasta lui David – 2 Samuel 6:23) n-a avut copii până în ziua morţii ei. Ce trist!
Andrei Daniel, pastor, Conferinţa Oltenia