Micul prinț

Devoțional zilnic 6 mai 2019

Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru. Romani 6:23

Cu apariția unui nou copil pe lume, părinții, pe lângă bucuria cauzată de noutatea și gingășia unei noi ființe, sunt responsabili pentru educarea lor. Deși sunt așa de drăgălași, copiii nu fac întotdeauna lucruri bune, așa că părinții sunt uneori obligați să aplice și unele pedepse pentru corectarea lor.  În disciplina primită de copii, fie că e vorba de a-i reține de la unele lucruri despre care știe că acestora le plac, fie în aplicarea unei „nuielușe” copiii realizează de timpuriu că greșelile comise au parte de consecințe. 

Unii părinții caută să-i stimuleze pe copii prin a oferi unele cadouri ca recompense pentru un comportament bun. Care este oare cel mai mare dar pe care un părinte îl poate oferi copiilor? Dincolo de cadourile trecătoare, este un dar pe care un părinte nu-l poate oferi, și anume o viață fără moarte. Biblia afirmă că cel mai longeviv om care a trăit pe pământ a trăit aproape de un mileniu (Metusala, 969 de ani), și probabil că realizările sale au fost chiar mai mari decât sunt astăzi (în societatea contemporană invențiile se bazează pe experiența doar a ultimelor aprox. 200 de ani). 

Există Cineva care îti poate oferi în dar să poți trăi cel puțin atâtea stele câte există în Univers. Este gratuit, dar se oferă cu o condiție, și anume acceptarea prin credință a Aceluia care a plătit cu viața Sa pentru greșelile tale din viața de acum.

Silviu Dănăilă, instructor exploratori, pastor Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro