Misionari voluntari

Devoțional zilnice 10 iulie 2018

Am auzit glasul Domnului întrebând: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” – Isaia 6:8

Preocuparea faţă de tineri înseamnă preocupare pentru viitorul bisericii. Dorind să îşi ajute prietenii mai puţin spirituali, Luther Warren (14 ani) şi Harry Fenner (17 ani) au organizat în 1879 în micuţa biserică de ţară din Hazelton, Michigan, prima companie a tinerilor adventişti de ziua a şaptea. Alte companii asemănătoare au început să înflorească în diferite părţi ale ţării şi în străinătate.

Sabbath-School and Young People’s Convention, organizată în 10–21 iulie 1907 în Mount Vernon, Ohio, a fost crucială pentru organizarea lu-crării cu tinerii adventişti. Seminarele şi discuţiile scoteau în evidenţă implicarea tinerilor în misiunea adventistă din lume. După studii atente şi consfătuiri, la convenţie s-a adoptat documentul „Resolved, în care se spunea că organizaţiile de tineret din Conferinţa Generală şi de la nivel de uniuni şi conferinţe locale să aibă denumirea de Departamentul tinerilor misionari voluntari şi că această organizaţie la nivel de biserică locală să fie numită Societatea tinerilor adventişti de ziua a şaptea misionari voluntari.”

Preşedintele Conferinţei Generale, Arthur G. Daniells, care a participat la convenţie, spunea că în acest nume se putea identifica (1) numele bisericii noastre – „adventist de ziua a şaptea,” (2) segmentul de vârstă implicat – „Societatea tinerilor” şi (3) scopul acestui departament – „misionari voluntari.” De-a lungul anilor, Misionarii voluntari (MV), cunoscuţi ca Tineretul adventist (AY), a devenit una din cele mai dinamice, hrănitoare şi misionare forţe din biserică.

Ellen White făcea apel: „Pentru ca lucrarea să poată înainta în toate ramurile ei, Dumnezeu are nevoie de vigoare, zel şi curaj tineresc. El a ales tinerii ca să ajute la progresul cauzei Sale. A alcătui planuri cu o minte limpede şi a le aduce la îndeplinire cu mâini curajoase necesită energii proaspete şi depline. Tinerii şi tinerele sunt invitaţi să-I dea lui Dumnezeu puterea tinereţii lor, pentru ca, prin exercitarea capacităţilor lor, prin gândirea lor ascuţită şi prin faptele lor pline de vigoare, să-I poată aduce slavă lui Dumnezeu şi mântuire semenilor lor” (Slujitorii Evangheliei, p. 67).

Cum este Societatea Tinerilor Adventişti din biserica ta locală? Încă este puternică şi dinamică? Dacă nu, atunci ce poţi face ca să o ajuţi să îşi recapete tăria şi fervoarea misionară?

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro