Nădejde, bucurie și dragoste

Devoțional de seară

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va ţâşni în viaţa veşnică. – loan 4:14

De aici de unde stau, în sufragerie, îmi place foarte mult să mă uit pe webcam pe dispozitivul Kindle Fire. Pot merge în jurul lumii să văd peisaje frumoase. Uneori reuşesc să zăresc oamenii care schiază în Norvegia sau pe cei care înoată în apele limpezi din Hawaii. Mă întreb care este viaţa celor pe care îi văd în acele momente şi uneori mă opresc şi mă rog pentru ei. Nu le cunosc situaţia, dar Dumnezeu o cunoaşte.

Planeta noastră este plină de tot felul de oameni din culturi diferite, din ţări diferite si cu un stil de viată diferit. Dar în realitate, cu totii ne dorim aceleaşi lucruri — să iubim, să fim iubiţi, să purtăm de grijă familiilor noastre şi, într-un fel sau altul, să ne aducem contribuţia în societate. Cu toţii suntem copii ai lui Dumnezeu şi suntem importanţi pentru El.

Importanţa noastră nu este niciodată mai clară pentru mine decât atunci când mă gândesc la planul de mântuire prin Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos. Jertfa Lui de pe cruce este cel mai important eveniment din istoria omenirii. El S-a dat pe Sine însuşi pentru ca oricine alege să poată avea viaţă veşnică. Cu alte cuvinte, Dumnezeu dă şanse egale tuturor! Când viaţa pare că este un urcuş plin de provocări pe o scară, aminteşte-ţi că El te susţine total. Când simţim că alunecăm de pe scară, putem fi siguri că El ne aşteaptă cu braţele larg deschise pentru a ne îmbrăţişa cu dragostea Sa. Atunci când venim la El, simţim o bucurie deosebită, aşa cum n-am mai simţit. El ne dă putere când suntem obosiţi, pace atunci când suntem tensionaţi, speranţă când suntem descurajaţi şi confirmarea că totul va fi bine.

Doar Dumnezeu ne poate salva aşa cum nimeni altcineva nu o poate face. Când venim la Singurul care a fost dispus să îşi lase mâinile şi picioarele străpunse şi să sufere durerea păcatelor noastre, atunci putem deveni desăvârşiţi. „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (loan 14:6) şi „Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul, Cel dintâi şi Cel de pe urmă” (Apocalipsa 22:13).

Eu cred în făgăduinţele lui Dumnezeu. El mi-a demonstrat în atâtea feluri că mă pot încrede în El. Ştiu că El este cine spune că este. El a fost înviat din morţi. Ştiu că El ne iubeşte pe mine şi pe tine mai mult decât viaţa Lui, pentru că Şi-a dat viaţa pentru fiecare dintre noi.

Dacă ne deschidem inimile înaintea Lui în această zi, El va aduce speranţă pentru fiecare zi de mâine.


Jean Dozier Davey

Leave a CommentSubmit