Nevoie disperată de ulei

Devoțional zilnice 2 mai 2018

Să te umpli de Duhul Sfânt. Faptele Apostolilor 9:17

Deşi mi-am cumpărat o maşină de cusut acum zece ani, sunt încă novice în arta cusutului şi, din păcate, lucrurile pe care le cos ocazional îmi trădează nepriceperea.

Lucrez la ea doar din când în când – atât cât îmi permite timpul şi creativitatea. Recent m-am mutat în altă casă şi m-am gândit să cos un articol mic de îmbrăcăminte pentru fiica mea. Am şters maşina de praf şi, fiindcă nu mă pricep foarte bine să respect tiparele, am decis să creez o capodoperă originală, preluând doar câteva idei din alte părţi. Ardeam de nerăbdare să încep şi să termin cât mai repede! Avea să fie extrem de simplu! Materialul era deja croit, maşina era pregătită şi manualul de utilizare era la îndemână. Puteam să încep! Sau cel puţin aşa credeam!

Dintr-un motiv necunoscut mie, maşina mea aproape nouă (şi destul de scumpă) refuza să coopereze. Nu-mi aducea rezultatele scontate. Aţa se rupea tot timpul! Am schimbat acul, am schimbat aţa, am schimbat tensiunea firului şi am tras cusătură după cusătură. Degeaba! Aţa nu voia să se supună şi pace! În plus, maşina scotea un zgomot destul de ciudat.

O voce slabă interioară îmi spunea că probabil trebuia unsă. Dar eu nu aveam chef s-o ung. Dura prea mult. Şi dacă nu reuşeam să pun piesele la locul lor? Trebuia să finalizez lucrul. Ştiam eu mai bine ce era de făcut. Şi apoi, ruptul aţei nu avea nicio legătură cu lubrifierea maşinii, nu?

Maşina a făcut clanţ, clanţ, clanţ şi apoi s-a oprit cu un tranc puternic. M-am resemnat şi am uns-o cu ulei, deşi eram convinsă că nu avea cum să fie asta cauza.

Mă înşelam: după ce am turnat uleiul, maşina a tras nişte cusături atât de frumoase! Şi nu a mai scos zgomote ciudate. Aţa nu s-a mai rupt. Nu mi-am închipuit niciodată că uleiul contează atât de mult!

Doamne, am atât de multe de învăţat! îmi pare rău că mă cred atât de ştiutoare. Iartă-mă că încerc să funcţionez fără uleiul Duhului Sfânt. Fără Tine, Doamne, mă împotmolesc şi mi-e greu şi de multe ori clachez. Ajutâ-mă să mă umplu de Duhul Tău Sfânt astăzi. Am mare nevoie de Tine! Chiar am! Amin.

Belinda Solomon

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro