Niște greci – dincolo de barieră

Devoțional zilnic

Nişte greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.” Ioan 12:20,21

Este interesantă dorinţa de a-L vedea pe Isus a acestor reprezentanţi ai culturii majoritare a lumii Noului Testament. Cultura greacă a fost cea care a cucerit întreaga lume, chiar şi după ce Grecia încetase de mult să mai joace un rol politic sau militar. Se spune, pe drept cuvânt, că romanii i-au cucerit pe greci, dar cultura grecească i-a cucerit pe romani.

Încă nu sosise vremea marilor călătorii misionare ale lui Pavel, şi deja lumea greacă se interesa de noua religie a creştinismului. Hristos constituia o adevărată atracţie pentru cei dintre neamuri. El răspundea unei nevoi neîmplinite de ofertele culturii greceşti. Panteonul zeilor din Olimp, sau de la Roma, era plin de violenţă, decădere şi corupţie, în timp ce inima acestor greci căuta în continuare bunătatea, puritatea şi dragostea. Ei aveau intuiţia că acest învăţător ar putea fi un răspuns îndestulător la căutările şi neliniştea lor, de aceea au venit să se convingă cu propriii ochi.

Una este ca cineva să ţi-L recomande pe Hristos, chiar şi pe baza unei cunoştinţe autentice, şi alta este ca personal să faci constatarea de rigoare. Grecii care au venit să-L vadă pe Isus năzuiau după o experienţă religioasă superioară nivelului formal şi teoretic. Ei căutau un contact direct. Ei doreau să-L vadă pentru ca apoi să-L poată contacta mai mult decât din priviri. Dorinţa lor a fost îndeplinită, iar Filip din Betsaida a devenit primul apostol al neamurilor. Bariera dintre iudei şi neamuri începea să se ridice.

Succesul la un pas de tine:

Cultura modernă şi post-modernă nu trebuie să fie o barieră în calea cunoaşterii mântuitoare a lui Hristos. Îndrăzneala grecilor de altădată poate servi ca model.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit