Nu este timp de scăpare

Devoțional zilnice 24 august 2018

Când vor zice: „Pace şi linişte!”, atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată, şi nu va fi chip de scăpare. – 1 Tesaloniceni 5:3

Pompei a fost un oraş roman înfloritor şi sofisticat, aproape de Napoli, Italia, care atrăgea mulţi turişti înstăriţi. Cu doar 12 000 de locuitori, oraşul avea un teatru roman frumos şi un sistem de apă cu trei capete – unul către fântânile publice, altul către băile publice şi al treilea către casele rezidenţilor înstăriţi. Săpăturile arheologice au descoperit un sistem de prostituţie şi orgii sexuale în tot oraşul, inclusiv în şase băi publice romane, în Lupanare Grande şi alte câteva bordeluri, 153 de taverne şi mulţi pereţi decoraţi cu imagini pornografice şi graffiti. Unii autori consideră că oraşul a fost capitala sexuală a Imperiului Roman; dar istoricii moderni cred că acest lucru pur şi simplu reflecta brutalitatea şi pasiunea societăţii romane antice.

Totuşi, Pompei nu a fost distrus fără a fi avertizat. În 62 d.Hr., un cutremur puternic a distrus secţiuni majore din oraş. Mulţi dintre locuitori au plecat şi nu s-au mai întors niciodată. Pe 24 august 79 d.Hr. , dimineaţa, muntele Vezuviu a erupt, aruncând în aer un nor mare ca o ciupercă de stâncă şi gaz supraîncălzit. Fiind la o depărtare de 8 km, Pompei nu a fost lovit imediat de lava toxică. Aşa, cel puţin câţiva oameni au putut scăpa. Dar în dimineaţa aceea, un nor de gaz toxic a cuprins oraşul, sufocându-i pe toţi cei 2 000 de oameni care au rămas. Apoi un potop de cenuşă vulcanică a acoperit complet oraşul, pedepsind în mod tragic toată imoralitatea de acolo.

Biblia vorbeşte de alte civilizaţii şi oraşe ireverenţioase care au fost pedepsite de Dumnezeu pentru nelegiuirile lor insolente – antediluvienii (Gen. 6), Sodoma şi Gomora (Gen. 19) şi Babilonul (Dan. 5). La această listă putem adăuga şi Pompei şi Herculaneum. Deoarece lumea noastră este tot mai mult cum era în zilele lui Noe (Matei 24:37-39) şi asemenea Sodomei şi Gomorei (Iuda 7), la ce altceva ne putem aştepta decât la o apropiată distrugere?

Da, lumea noastră va fi distrusă în curând de mâna lui Dumnezeu, care va interveni. Dar acelaşi foc care va arde păcatul cu toate formele sale va curăţi şi pământul, pregătindu-l pentru noua creaţie a lui Dumnezeu. Atunci vor fi „ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea” (2 Petru 3:13).

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro