„Nu pot, o, Doamne, să-nțeleg”

Devoțional zilnice 23 mai 2018

Da, veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace. Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră şi toţi copacii din câmpie vor bate din palme. – Isaia 55:12

Convertirea este o experienţă cu Hristos atât de profundă şi uimitoare, încât nici chiar Satana cu toată oştirea lui nu îi poate înţelege pe deplin semnificaţia (E. G. White, Fii ş i fiice ale lui Dumnezeu, p. 356). Una din aceste experienţe uimitoare a fost convertirea lui Charles Wesley (1707–1788) în duminica zilei de 21 mai 1738. El chiar a mărturisit: „Acum sunt împăcat cu Dumnezeu şi mă bucur în speranţa lui Hristos cel iubitor.”

Dintr-o inimă nouă a ieşit un cântec nou despre pelerinajul lui spiritual. El a scris în jurnalul lui în dreptul datei de 23 mai 1738, marţi: „M-am trezit sub protecţia lui Hristos şi m-am predat, trup şi suflet, Lui. La 9 am început un imn despre convertirea mea, dar am fost convins să mă dau bătut, de frica mândriei. Venind, dl. Bray m-a încurajat să continui în ciuda lui Satana. M-am rugat lui Hristos să stea lângă mine şi astfel am terminat imnul.”

Charles Wesley nu a menţionat numele imnului pe care l-a compus în acea ocazie. Dar este foarte evident că el făcea referire la imnul „And Can It Be?”, care descrie gingăşia cu care un om păcătos este îndreptăţit prin neprihănirea lui Hristos şi se poate apropia cu îndrăzneală de tronul cel veşnic. Prima strofă şi refrenul sună astfel în limba engleză:

Oare se poate să câştig un drept la sângele Mântuitorului!
A murit El pentru mine, care i-am produs durere!
Pentru mine, care la moarte L-am dus?
Uimitoare dragoste! Cum se poate ca Tu,
Dumnezeul meu, să mori pentru mine?

Uimitoare dragoste! Cum se poate ca Tu,
Dumnezeul meu, să mori pentru mine?

Mulţi psalmi din Vechiul Testament sunt rugăciuni care reflectă experienţele spirituale ale psalmiştilor. Atunci de ce să nu cânţi „Nu pot, o, Doamne să-nţeleg?” sau alt imn care îţi place şi să meditezi asupra lui astăzi, să îţi fie rugăciunea şi/sau o laudă? Implicat în multele tale activităţi zilnice, poţi face ca mintea ta să rămână în legătură cu Dumnezeu.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro