Nu voia mea, ci a Ta

Devoțional de seară 16 septembrie 2019

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. – ieremia 29:11

După ce am absolvit universitatea cu o diplomă în administrarea afacerilor, în decembrie 2011, mi-a fost foarte greu să îmi găsesc de muncă. Atât de greu, încât m-am descurajat. Nu numai că deseori este mai provocator pentru o femeie să găsească un loc de muncă decât pentru un bărbat, dar aveam nevoie, de asemenea, de o slujbă care să îmi ofere sâmbăta liberă conform credinţei mele.

Cu toate că am găsit un loc de muncă temporar la o organizaţie nonprofit, contractul meu de trei luni s-a terminat repede şi din nou am rămas fără loc de muncă. Am început să mă simt nefolositoare. Prin urmare, am început să-mi analizez toate opţiunile. În cel mai scurt timp, am călătorit de la Dominica la Santa Lucia, unde se afla familia mea. Planul meu era să continui căutarea unui loc de muncă acolo, în acel punct, eram mai mult ca sigură că îmi voi găsi de muncă, deoarece economia părea să fie mai bună decât cea de acasă. Am petrecut două luni căutând fără încetare, dar fără niciun rezultat. M-am descurajat din nou.

Într-o după-amiază m-a sunat mama mea (un soldat al rugăciunii) din Dominica. Ea mi-a spus că sora Christine (un alt soldat al rugăciunii) a pus un anunţ în ziar că vrea să angajeze un contabil. Trebuie să recunosc că am ezitat puţin, deoarece am crezut că, dacă aplicam pentru acel post şi mă chemau pentru interviu, întoarcerea mea spre Dominica la timp pentru interviu era aproape imposibilă. Cu toate că nu îmi amintesc mereu, Dumnezeu are întotdeauna planuri pentru viaţa mea (citeşte Ieremia 29:11). Am aplicat pentru acel loc de muncă — şi am fost chemată pentru interviu. Deoarece eu eram în Santa Lucia, am întrebat dacă se poate face interviul prin Skype. Eram conştientă că cel mai bine era să las totul în mâinile lui Dumnezeu.

Eu cred că slujesc celui mai minunat, iubitor şi extraordinar Dumnezeu! Compania care oferea slujba de contabil a acceptat interviul online şi aşa am primit slujba.

De-a lungul încercărilor, când eram neangajată, am uitat făgăduinţa dragă din Psalmii 27:14: „Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!” Ca și creştini, îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să izbutim şi îl rugăm ca voia Lui – şi nu a noastră – să se facă în viaţa noastră. Şi totuşi, în acelaşi timp, încercăm să îl ajutăm să îşi termine lucrarea. Dacă L-am aştepta pe Domnul, I-am permite să ne arate planurile pe care le are pentru noi! Fie ca astăzi să „staţi pe loc şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta” (Exodul 14:13).


Amanda Amy Isles

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro